ICCJ. Decizia nr. 446/2005. Penal. Plîngere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 446/2005
Dosar nr. 3881/2004
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 56 din 31 mai 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului D.O. împotriva rezoluţiei nr. 492/P/2004 din 11 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii T.M., R.F. (judecători la Judecătoria Giurgiu), D.C. (grefier la aceeaşi instanţă) şi A.A. (procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti, petentul invocase că dosarul nr. 492/P/2004, în care el solicitase cercetarea penală a sus-numiţilor pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), nu a fost instrumentat în mod corect de către procuror, care nu a întreprins şi efectuat verificările care se impuneau, nu l-a chemat pentru a-l asculta şi că, în desfăşurarea cercetărilor, ar fi fost comise acte de corupţie.
Pentru a respinge plângerea ca inadmisibilă, instanţa a reţinut, în esenţă, că petiţionarul nu a urmat mai întâi calea plângerii la procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen.
Recursul declarat de petent este fondat.
Potrivit art. 278 alin. (3) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, se poate face plângere la procurorul ierarhic superior sau, după caz, la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în termen de 20 de zile, de la înştiinţarea persoanei interesate, potrivit art. 228 alin. (6) C. proc. pen.
În aceeaşi materie, textul art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., prevede că, după respingerea plângerii făcute, conform art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată sau orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate poate face plângere, în termen de 20 de zile, de la data comunicării de către procuror, a modului de rezolvare a plângerii iniţiale, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Alin. (2) al aceluiaşi text de lege, prevede că, în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile sus-menţionat, termenul de 20 de zile prevăzut în alin. (1) curge de la data expirării termenului de 20 de zile.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
La data de 12 martie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin adresa nr. 492/P/2004, i-a comunicat petentului soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţi.
La data de 22 martie 2004, deci în termenul legal de 20 zile, prevăzut de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., petentul a formulat plângere la P.N.A., manifestându-şi nemulţumirea faţă de soluţia de neîncepere a urmăririi penale, ceea ce rezultă din conţinutul celor 4 pagini ale plângerii sale.
La 25 mai 2004, P.N.A., prin adresa nr. 35/2004, i-a comunicat petentului că plângerea a fost trimisă, pentru competentă soluţionare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Neprimind răspuns la plângerea sa, formulată în termen, la 22 martie, petentul s-a adresat la 3 martie 2004 instanţei, în termenul legal prevăzut de art. 2781 alin. (2) C. proc. pen.
Aşa fiind, urmează a se constata că soluţia Curţii de Apel Bucureşti, de respingere, ca inadmisibilă, a plângerii petentului, este nelegală.
În consecinţă, se va admite recursul petiţionarului, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti, pentru soluţionarea plângerii petentului împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 492/P/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petiţionarul D.O. împotriva sentinţei penale nr. 56 din 31 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează hotărârea atacată şi trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 440/2005. Penal. Art.194 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 469/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|