ICCJ. Decizia nr. 477/2005. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 477/2005
Dosar nr. 5367/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 2648 din 29 octombrie 2003, a condamnat, printre alţii, pe inculpatul C.G. la 4 pedepse de câte 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi pentru 4 infracţiuni de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzute de art. 282 alin. (1) (două fapte) şi art. 282 alin. (2) (două fapte), fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 75 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti, pe care a adăugat-o la pedepsele aplicate în cauză, inculpatul urmând să execute, în final, 8 ani închisoare.
Totodată, în baza art. 282 alin. (2), raportat la art. 284, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., l-a condamnat la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori străine.
În temeiul art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) din acelaşi cod, l-a condamnat la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi.
În sfârşit, în temeiul art. 88 alin. (1) C. pen., a scăzut din pedeapsă perioada executată de la 30 ianuarie la 2 februarie 1995 şi de la 29 noiembrie 2002, la 29 octombrie 2003.
S-a reţinut că, în perioada 1999 – 2000, inculpatul C.G. împreună cu coinculpatul L.G., G.N., O.N. şi D.L., condamnaţi în cauză, au falsificat şi deţinut, în vederea punerii în circulaţie, bancnote de 100.000 lei şi cupoane agricole din emisiunea anului 1999.
Totodată, la 3 octombrie 2002, inculpatul C.G. a fost depistat de către lucrătorii de poliţie, deţinând în vederea punerii în circulaţie, cinci bancnote contrafăcute, a câte 100 dolari americani.
Tribunalul Bucureşti, prin Decizia nr. 352 din 11 martie 2004, a admis, printre altele, apelul declarat de inculpat şi l-a condamnat la două pedepse a câte 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzute de art. 282 alin. (1) şi art. 282 alin. (2), ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 75 lit. a) din acelaşi cod.
În temeiul art. 282 alin. (2), raportat la art. 284, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 75 lit. a) C. pen., l-a condamnat la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, iar în temeiul art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 75 lit. a) l-a condamnat la un an închisoare.
În baza art. 83 din acelaşi cod, a revocat pe lângă fiecare din pedepsele aplicate în cauză, suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, stabilită inculpatului prin sentinţa penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti (definitivă prin Decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti) şi a dispus executarea acestei pedepse alături de pedepsele din prezenta cauză.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi.
Totodată, a menţinut starea de arest şi a scăzut timpul arestării preventive de la 30 ianuarie la 2 februarie 1995 şi de la 29 noiembrie 2002 la 25 februarie 2004.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 1108 din 11 iunie 2004, a admis recursul declarat de procuror, a casat Decizia instanţei de apel şi a menţinut hotărârea instanţei de fond.
Totodată, a respins recursurile declarate de inculpaţi.
Considerând că hotărârile Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, Tribunalului Bucureşti şi Curţii de Apel Bucureşti au fost pronunţate cu încălcarea legii, procurorul general a declarat recurs în anulare, solicitând casarea acestora, întrucât instanţele au revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei anterioare de un an închisoare, aplicată inculpatului C.G., contrar prevederilor art. 83 alin. (2) C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 83 alin. (1) C. pen., dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Totodată, conform alin. (2) al aceluiaşi text de lege, revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracţiunea săvârşită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.
Din copia fişei de antecedente penale şi sentinţei penale nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti, definitivă, prin Decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti rezultă că, anterior, inculpatul C.G. a fost condamnat la un an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că inculpatul C.G. a săvârşit infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori, în perioada 1999 – 2000, deci în cursul termenului de încercare de 3 ani, stabilit prin sentinţa penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti (definitivă prin Decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti) şi, care se împlinea la 16 ianuarie 2001.
Pe de altă parte, din procesul-verbal din dosarul de urmărire penală (vol. I), rezultă că la 5 august 2002 organele de poliţie s-au sesizat din oficiu că inculpatul C.G. desfăşoară activităţi de contrafacere de monedă străină şi românească, precum şi de punere în circulaţie a acesteia, iar ulterior s-au efectuat percheziţii domiciliare.
Prin urmare, infracţiunile săvârşite de inculpatul C.G. au fost descoperite ulterior împlinirii termenului de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei, instanţele de judecată în mod greşit au dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 5 din 16 ianuarie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti.
Ca atare, prin încălcarea prevederilor art. 83 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute mai mult cu un an închisoare.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va admite recursul în anulare şi va casa hotărârile atacate în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 2648 din 29 octombrie 2003 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti, deciziei penale nr. 352 din 11 martie 2004 a Tribunalului Bucureşti şi deciziei penale nr. 1108 din 11 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, privind pe inculpatul C.G.
Casează hotărârile atacate numai cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 83 C. pen., faţă de pedeapsa de un an închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 117 din 20 iunie 1996 a Tribunalului Bucureşti, dispoziţie pe care o înlătură.
Inculpatul C.G. va executa 7 ani de închisoare.
Anulează vechiul mandat de executare urmând a se emite un nou mandat de executare, în baza prezentei hotărâri.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4765/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 478/2005. Penal. D328/1966. Recurs în anulare → |
---|