ICCJ. Decizia nr. 480/2005. Penal. Art.20, 174 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 480/2005
Dosar nr. 3432/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 61 din 16 martie 2004,Tribunalul Tulcea l-a condamnat pe inculpatul H.P. la 5 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) si b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 C. pen. şi a 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen.
În baza art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) si b) C. pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut în fapt că în noaptea de 2 spre 3 februarie 2001, inculpatul H.P., împreună cu alţi cinci bărbaţi au pătruns cu forţa în coliba paznicilor fermei piscicole din comuna Jijia, judeţul Tulcea, aparţinând SC P.M. şi i-a aplicat paznicului B.D. mai multe lovituri cu o toporişcă, ţintind zona capului si provocându-i leziuni grave, pentru vindecarea cărora partea vătămată a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 70 - 80 zile. Ulterior, inculpatul, ajutat de însoţitorii săi, a spart cu toporişca o ambarcaţiune aflată pe malul lacului şi a împins două căruţe ale părţii civile SC P.M., în apă.
Prin Decizia penala nr. 121 din 25 mai 2004, Curtea de Apel Constanţa a admis apelul declarat de inculpatul H.P., împotriva sentinţei primei instanţe, a casat hotărârea atacată numai în ce priveşte emiterea din eroare a mandatului de executare a pedepsei, mandat pe care l-a anulat, constatând că pedeapsa aplicată, de 5 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) si b) C. pen., nu era definitivă la data soluţionării apelului.
Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpatul H.P. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei şi schimbarea încadrării juridice a infracţiunii comise, din art. 20, raportat la art. 174 C. pen., în art. 182 C. pen., precum si aplicarea unei pedepse mai mici, corespunzătoare cu această încadrare juridică a faptei.
Motivul de casare invocat de inculpatul recurent nu este întemeiat.
Din probele administrate in cauză rezultă că agresiunea împotriva paznicilor fermei s-a comis după ce, cu o zi înainte, inculpatului si celor care-l însoţeau, le-au fost confiscate mai multe unelte de pescuit cu care aceştia braconau in eleşteele amenajării piscicole.
Încadrarea juridică în prevederile art. 20, raportat la art. 174 C. pen., a faptei comise de inculpatul H.P. împotriva părţii vătămate B.D. este corectă, dat fiind ca din expertizele criminalistice şi din constatările medico-legale efectuate in cauză, rezultă că inculpatul a folosit o toporişcă, armă aptă de a produce leziuni mortale, şi a ţintit capul părţii vătămate, care a scăpat cu viaţă parând loviturile cu braţul. Astfel, inculpatul nu a reuşit decât să-i taie lui B.D., cu lama toporiştei, căciula pe care acesta o purta, provocându-i, în schimb fractura deschisă a oaselor braţului stâng, cu care partea vătămată se apăra.
Luând in considerare arma cu care a fost comisă agresiunea, zona vitală ţintită de agresor si intensitatea loviturii aplicate părţii vătămate, se constată că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide si că nu este, în consecinţă, cazul să se schimbe încadrarea juridică a faptei din art. 20, raportat la art. 174 C. pen., art. 182 C. pen., aşa cum se solicită în susţinerea recursului declarat.
Recursul inculpatului va fi însă admis, în sensul aplicării prevederilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, faţă de pedeapsa de 9 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., constatându-se că această pedeapsă a fost graţiată integral si condiţionat prin legea menţionată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul H.P., împotriva deciziei penale nr. 121/ P din 25 mai 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează în parte Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 61 din 16 martie 2004 a Tribunalului Tulcea, numai cu privire la omisiunea aplicării Legii 543/2002, privind graţierea unor pedepse, faţă de pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.
Descontopeşte pedepsele prin înlăturarea art. 33 şi art. 34 C. pen.
În baza art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată graţiată, integral şi condiţionat pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.
Inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani de închisoare, stabilită pentru tentativă la infracţiunea de omor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4796/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4800/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|