ICCJ. Decizia nr. 476/2005. Penal. Art.305 c. pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 476/2005
Dosar nr. 5332/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Vânju Mare prin sentinţa penală nr. 1275 din 31 octombrie 2003 (rămasă definitivă prin neapelare) a condamnat pe inculpatul U.V. la un an închisoare pentru infracţiunea de abandon de familie, prevăzută de art. 305 alin. (1) lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 74 lit. c) C. pen.
În baza art. 81 şi art. 305 alin. (4) din acelaşi cod, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
S-a reţinut că, din 7 august 2002, inculpatul nu a plătit, cu rea credinţă, timp de peste două luni pensia de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească în favoarea celor două minore rezultate din convieţuirea cu partea vătămată V.D.
Împotriva acestei sentinţe penale, rămasă definitivă prin neapelare, după cum s-a arătat, procurorul general, în baza art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza 1 C. proc. pen., a declarat, recurs în anulare, deoarece instanţa a omis să revoce suspendarea executării pedepsei anterioare, potrivit art. 83 C. pen., fiind astfel contrară legii.
Recursul în anulare este fondat.
Examinându-se hotărârea atacată şi actele cauzei în raport de critica adusă, se constată că într-adevăr instanţa deşi reţine starea de recidivă, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., determinată de pedeapsa anterioară de un an închisoare cu suspendare, aplicată prin sentinţa penală nr. 19 din 10 ianuarie 2001 definitivă prin neapelare la 22 ianuarie 2001, a aceleiaşi Judecătorii Vânju Mare, tot pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 lit. c) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (fapta fiind din 1 decembrie 1998), a omis a face aplicarea art. 83 şi art. 305 alin. (5) C. pen., ce prevede revocarea suspendării executării pedepsei susmenţionate.
Deci, faţă de împrejurarea că inculpatul a săvârşit o nouă infracţiune de abandon de familie, la 7 august 2002 (ce face obiectul dosarului de faţă) ce se situează în cadrul termenului de încercare, ce expira la 22 ianuarie 2004, se impune să se dispună revocarea suspendării condiţionate a pedepsei anterioare, mai corect spus a restului rămas neexecutat, din această sancţiune.
Această ultimă precizare se impune a se face, deoarece verificându-se fişa de cazier a inculpatului, se constată că, în antecedentele penale ale acestuia se află, în concurs real de infracţiuni, fapta de abandon de familie pentru care a fost condamnat la un an închisoare prin sentinţa penală nr. 19 din 10 ianuarie 2001 cu infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. (1), cu art. 74 şi art. 76 C. pen. (comisă la 3 octombrie 2000) şi pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 397 din 13 septembrie 2001 a Judecătoriei Calafat. Această pedeapsă de 2 luni a executat-o, în perioada de 8 decembrie 2001 – 23 ianuarie 2002 când a fost arestat.
În consecinţă, cele două pedepse aplicate pentru infracţiuni concurente se vor contopi, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. şi se va deduce perioada executată, după cum am arătat mai sus şi astfel în final, după revocarea suspendării conform art. 83 C. pen. şi art. 305 alin. (5) C. pen., se va constata că, inculpatul are de executat, prin privare de libertate, doar 10 luni şi 14 zile de închisoare.
Pedeapsa aplicată în prezenta cauză, respectiv prin sentinţa penală nr. 1275 din 31 octombrie 2003 se constată că este suspendată potrivit art. 305 alin. (4) C. pen.
Rezultă aşa dar că, inculpatul intimat are de executat prin privare de libertate, doar 10 luni şi 14 zile de închisoare. Pe această perioadă se vor aplica şi prevederile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În aceste limite, se va admite recursul în anulare, se va casa hotărârea atacată potrivit celor analizate şi după anularea vechilor forme de executare, se vor emite noi forme de executare în baza hotărârii de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 1275 din 31 octombrie 2003 a Judecătoriei Vînju Mare, privind pe inculpatul U.V.
Casează hotărârea atacată numai cu privire la omisiunea aplicării art. 83 C. pen., referitor la pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 19 din 10 ianuarie 2001 a Judecătoriei Vânju Mare.
Face aplicarea art. 83 C. pen. şi revocă suspendarea executării acestei pedepse.
Constată că fapta pentru care s-a stabilit pedeapsa de un an închisoare este concurentă cu fapta, pentru care s-a stabilit pedeapsa de 2 luni închisoare, prin sentinţa nr. 397 din 13 septembrie 2001 a Judecătoriei Calafat.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte aceste două pedepse în pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare.
Constată că din pedeapsa de un an închisoare, inculpatul a executat perioada 8 decembrie 2001 – 23 ianuarie 2002.
Dispune ca restul, de 10 luni şi 14 zile, să fie executat de inculpatul U.V. în condiţii de privare de libertate, conform art. 83 C. pen.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Constată că, pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1275 din 31 octombrie 2003, este suspendată, conform art. 305 alin. (4) C. pen.
Anulează vechile forme de executare, urmând a se emite noi forme de executare, în baza noii hotărâri.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4755/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4765/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... → |
|---|
