ICCJ. Decizia nr. 497/2005. Penal
| Comentarii |
|
La 12 aprilie 2005 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, plângerea formulată de petiționarul C.V. împotriva magistraților B.M. de la Judecătoria Blaj, T.S., I.C. și P.A. de la Curtea de Apel Alba Iulia, susținând că aceștia soluționând dosarele civile nr. 1431/2002, respectiv nr. 4493/2003 au pronunțat hotărâri nelegale și netemeinice, săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)
în esență, C.V. a susținut că, în mod greșit, judecătorii au reținut faptul că a avut cunoștință despre organizarea unei licitații, concluzie în temeiul căreia au pronunțat hotărâri nelegale de respingere a contestației la executare.
Prin rezoluția nr. 373/P/2005 din 22 aprilie 2005, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistrații B.M., T.S., I.C. și P.A. sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)
Pentru a dispune astfel, s-a constatat că în sarcina magistraților care au soluționat cauza civilă privind contestația la executare promovată de C.V. nu se poate reține comiterea vreunei infracțiuni, întrucât din probatoriile administrate a rezultat că petiționarul a avut cunoștință despre termenele acordate în procedura de executare silită.
împotriva acestei soluții a formulat plângere petiționarul C.V. pe care a înregistrat-o la secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție la 24 iunie 2005, fără să se fi plâns împotriva acestei rezoluții la procurorul ierarhic superior.
Pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constituit dosarul penal nr. 3168/2005 fixându-se prim termen de judecată la 24 iunie 2005. întrucât la primul termen fixat pentru soluționarea plângerii penale nu a fost atașat dosarul penal ce conținea rezoluția nr. 373/P/2005, cauza a suferit o nouă amânare, stabilindu-se alt termen de judecată la 23 septembrie 2005.
Petiționarul a susținut oral motivele plângerii sale, a depus un memoriu însoțit de un set de acte și a solicitat admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată, infirmarea rezoluției atacate și, pe fond, trimiterea cauzei pentru reluarea cercetărilor la parchet în vederea tragerii la răspundere penală a magistraților menționați în cuprinsul petiției sale.
Examinând actele existente la dosar, Curtea constată că plângerea petiționarului este inadmisibilă.
Potrivit art. 2781C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile, de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen., la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
însă potrivit art. 278 pct. (1) C. proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
întrucât, în speță, petiționarul a precizat că a formulat plângere și la procurorul ierarhic superior, acesta nun a fost în măsură să producă dovezi ‚în legătură cu această susținere, astfel încât, față de probele existente la dosar, plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției dată în dosarul nr. 373/P/2005 apare ca inadmisibilă.
Pe cale de consecință, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul C.V. împotriva rezoluției dată în dosarul nr. 373/P/2005 la 22 aprilie 2005 de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, privind pe intimații făptuitori: B.M., T.S., I.C. și P.A.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 535/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 498/2005. Penal → |
|---|
