ICCJ. Decizia nr. 504/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 1808/2005 la înalta Curte de Casație și Justiție, petentul R.O. a formulat plângere împotriva rezoluției cu nr. 29/P/2004 din 1 februarie 2005 a P.N.A. - Serviciul Anticorupție București.
Din plângerea adresată instanței de către petent nu rezultă motivele pentru care consideră rezoluția la care face referire ca fiind netemeinică sau nelegală și nici prin prezența sa în instanță nu a fost în măsură să ofere detalii în legătură cu nemulțumirile sale.
Pentru a se stabili care este situația reală, din oficiu, instanța a solicitat dosarul de la parchet în care se pretinde că s-a pronunțat rezoluția în cauză, cât și relații legate de modul de soluționare a acesteia.
Prin adresa cu nr. 29/P/2004 din 28 iulie 2005 P.N.A., Serviciul Teritorial București a confirmat existența plângerii formulată de petent împotriva numitului N.I., ofițer de poliție în cadrul Ministerului Administrației și Internelor - I.T.P.R., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită (254 C. pen.) și trafic de influență (art. 257 C. pen., raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000).
Prin aceeași adresă s-a făcut precizarea că în cauză, împotriva rezoluției pronunțată, nr. 29/P/2004, din 1 februarie 2005, petentul R.O. nu s-a adresat cu plângere la procurorul ierarhic superior, astfel cum o cer dispozițiile legale. Lucrările dosarului în cauză confirmă cele de mai sus.
Față de această situație, la data fixată pentru judecată, 27 septembrie 2005, instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția de inadmisibilitate a plângerii.
Asupra excepției de inadmisibilitate a plângerii formulată de petentul R.O. împotriva rezoluției nr. 29/P/2004 din 1 februarie 2005 a P.N.A. - Serviciul Anticorupție București.
Potrivit art. 275 alin. (1) și (2) C. proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin aceasta s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
în conformitate cu prevederile art. 2781C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute în temeiul art. 275 - art. 278 din același cod, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la data comunicării copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanelor interesate.
Plângerea se adresează și se rezolvă de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
întrucât din actele de la dosar, respectiv adresa cu nr. 29/P/2004 din 28 iulie 2005 a P.N.A. - Serviciul Teritorial București, rezultă că petentul R.O. nu a respectat procedura prevăzută de textele de lege la care s-a făcut referire, în sensul că împotriva rezoluției pronunțată de procuror, la data de 1 februarie 2005, în dosarul 29/P/2004, nu s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior celui ce a pronunțat rezoluția, ci direct instanței de judecată, urmează a se constata că aceasta (plângerea) este inadmisibilă și a fi respinsă ca atare.
Petentul s-a aflat în culpă procesuală, a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, ocazionate de judecata prezentei plângeri.
| ← ICCJ. Decizia nr. 528/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 530/2005. Penal → |
|---|
