ICCJ. Decizia nr. 5011/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5011/2005
Dosar nr. 5241/2005
Şedinţa publică din 7 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 26 iulie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală pentru cauze cu minori şi familie, în temeiul art. 160b raportat la art. 3002 C. proc. pen. şi art. 5 din C.E.A.D.O., s-a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului P.M. deţinut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 515/ UP din 24 noiembrie 2004, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6208/P/2004.
Instanţa de fond a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat recurs inculpatul P.M., solicitând admiterea, casarea încheierii atacate şi judecarea sa în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Prin rechizitoriul nr. 6208/P/2004 din 15 decembrie 2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, inculpatul P.M. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. şi prevăzută de art. 211alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.
S-a reţinut că, la data de 15 noiembrie 2004, inculpatul a ameninţat-o cu un briceag pe partea vătămată I.Şt., sustrăgându-i telefonul mobil, iar la data de 26 octombrie 2004, prin ameninţare, a sustras şi telefonul mobil al părţii vătămate C.D.A.
Curtea constată că soluţia instanţei de fond de menţinere a măsurii arestării preventive este legală şi temeinică.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului impun în continuare privarea de libertate a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Pericolul social al faptelor reţinute în sarcina acestuia, cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina lui datele privind persoana inculpatului, perseverenţa sa infracţională au justificat menţinerea măsurii arestării preventive, punerea în libertate a inculpatului prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste motive şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă, ca nefondat, recursul inculpatului P.M.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva încheierii din 26 iulie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 2498/M/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 80 lei noi (800.000 lei vechi), din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 20 lei noi (200.000 lei vechi), se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5007/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5036/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
