ICCJ. Decizia nr. 5054/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5054/2005
Dosar nr. 4784/2005
Şedinţa publică din 9 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 637 din 17 mai 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea inculpatului M.I.D. de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii din art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în art. 4 din aceeaşi lege.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşită de inculpatul M.I.D. din art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.D., la 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicaţiunea art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 26 ianuarie 2005, la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţii de 1,10 gr. heroină depusă la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. cu dovada seria AT nr. 0018482 din 28 ianuarie 2005.
În baza art. 169 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul M.I.D. a sumei de 1.500.000 lei depusă la C.E.C. – Agenţia Victoria cu recipisa de consemnare nr. 42.30.01/50/40.6/000036 din 26 ianuarie 2005.
S-a reţinut că, la data de 24 ianuarie 2005, numita I.C. a formulat un denunţ în care arată că este consumatoare de droguri de aproximativ 6 luni de zile, iar heroina şi-o procura de la numitul M., care locuieşte lângă Liceul Bolintineanu din cartierul Rahova. În continuare, a arătat că este de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală, în vederea identificării numitului M.
În acest sens, a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală suma de 500.000 lei pentru cumpărarea a două doze de heroină, iar seriile bancnotelor au fost consemnate într-un proces-verbal.
În continuare, martora I.C. l-a apelat pe numitul M., identificat ulterior ca fiind inculpatul M.I.D. şi a stabilit cu acesta să se întâlnească în faţa Liceului Bolintineanu.
După ce s-au întâlnit, s-au deplasat la o cofetărie din apropiere şi apoi au urcat în apartamentul inculpatului. În imobil, martora I.C. i-a cerut două doze de heroină, i-a plătit suma de 500.000 lei şi a primit heroina solicitată, pe care a predat-o organelor de urmărire penală.
În urma percheziţiei domiciliare efectuate, în locuinţa inculpatului, pe masa din sufragerie, s-au găsit bancnotele înseriate, iar M.I.D. a predat alte 28 doze de heroină, aflate într-un corp al bibliotecii.
Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, cele 30 punguţe din material plastic, predate de inculpat, conţin 1,30 grame heroină.
Apelul declarat de inculpatul M.I.D, împotriva acestei sentinţe nr. 637 din 17 mai 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 554 din 14 iulie 2005.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, reţinându-i-se în mod greşit, în sarcină, calitatea de traficant şi infracţiunea de trafic de droguri, el fiind doar consumator de droguri. Recurentul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 şi aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării.
Recursul este nefondat.
Inculpatul nici în faţa primei instanţe şi nici în apel, deşi a solicitat continuu schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, nu a reuşit să probeze că este consumator de droguri şi că, a consumat astfel de substanţe, anterior, prinderii sale, vânzând droguri.
Dimpotrivă, din actele dosarului rezultă că în prezenţa martorilor asistenţi, a declarat că vinde droguri de circa 2 luni de zile, recunoscând că, în data de 25 ianuarie 2005, a vândut droguri consumatoarei I.C.
În atare situaţie, recursul declarat de inculpat apare ca nefondat şi va trebui respins, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinându-se, astfel, hotărârea atacată.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa de executat, timpul arestării preventive, la zi.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I.D. împotriva deciziei penale nr. 554 din 14 iulie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 26 ianuarie 2005, la 9 septembrie 2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5039/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5058/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
