ICCJ. Decizia nr. 5003/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5003/2005
Dosar nr. 5052/2005
Şedinţa publică din 7 septembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 15 iulie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul dispoziţiilor art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor apelanţi:
- n.a. ş.
- G.T.
Instanţa de fond a apreciat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor se menţin şi impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Totodată, s-a constatat că în cauză sunt întrunite cerinţele articolelor 143 şi art. 148 C. proc. pen., existând indicii temeinice că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri de şedinţă au declarat recurs inculpaţii N.A. şi G.T. solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii judecătoreşti şi punerea lor în libertate.
Temeiul juridic al recursurilor declarate îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Examinând recursurile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea nu sunt fondate.
Inculpaţii N.A. şi G.T. au fost arestaţi preventiv şi trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 806 din 2 iunie 2005, a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., text de lege în baza căruia i-a condamnat pe inculpaţi la pedepse de câte 4 ani închisoare.
S-a reţinut că, în luna august 2004, inculpaţii au vândut-o pe minora T.I. pentru suma de 250 dolari S.U.A., martorului R.P. în vederea practicării prostituţiei.
Atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au menţinut succesiv măsura arestării preventive a inculpaţilor dispuse în baza art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Curtea constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Pericolul social al faptelor reţinute în sarcina acestora, cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina lor, datele referitoare la persoana inculpaţilor au justificat menţinerea măsurii arestării preventive, punerea lor în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste motive şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă, ca nefondate, recursurile inculpaţilor.
Recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorului din oficiu fiind avansate din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.A. şi G.T. împotriva încheierii din 15 iulie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 2392/2005.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 80 lei noi (800.000 lei vechi), din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 20 lei noi (200.000 lei vechi), se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4976/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5006/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
