ICCJ. Decizia nr. 5079/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5079/2005
Dosar nr. 4907/2005
Şedinţa publică din 9 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin încheierea din 11 august 2005, pronunţată în dosarul nr. 4154/2005 al aceleiaşi instanţe, a dispus, printre altele, menţinerea stării de arest a recurentului inculpat V.N.R., aflat în Penitenciarul Bacău, în baza art. 3002 C. proc. pen.
S-a motivat că, în cauză, subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, conform art. 3002 C. proc. pen., în sensul că există date şi indicii temeinice care arată că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi sunt probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol cert pentru ordinea publică.
Conform procesului verbal încheiat în aceiaşi dată, după pronunţarea încheierii în şedinţă publică, inculpatul a declarat recurs, cu privire la menţinerea arestării preventive, pe care o consideră nelegală şi abuzivă.
În vederea soluţionării recursului, Curtea de Apel Bacău a înaintat cauza acestei instanţe.
Analizând recursul declarat, în raport de măsura luată prin încheierea atacată constată că acesta este inadmisibil şi că va trebui respins, ca atare.
Conform art. 141 C. proc. pen., care reglementează calea de atac existentă împotriva încheierii pronunţate de instanţă în cursul judecăţii privind măsurile preventive, numai „încheierea dată în primă instanţă şi în apel prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea, sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive poate fi atacată separat cu recurs, de procuror sau de inculpat.
Din textul de lege enunţat, nu rezultă că ar putea fi atacată şi încheierea dată în recurs, privind aceste măsuri.
Or, în speţă, este vorba tocmai de o încheiere dată în recurs, conform legii definitivă, ca şi deciziile instanţei de recurs.
Aşa fiind, Curtea va trebui ca, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpat, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul V.N.R. împotriva încheierii din 11 august 2005, pronunţată în dosarul 4154/2005 al Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurent la plata sumei de 60 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5078/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5081/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
