ICCJ. Decizia nr. 5304/2005. Penal

Prin adresa nr. 3417/VIII-1/2004, din data de 8 septembrie 2004, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, spre competentă soluționare, plângerea formulată de numitul C.V. împotriva inspectorului principal de poliție B.R.

Dosarul format ca urmare a sesizării numitului C.V. a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub nr. 2527/P/2004, fiind trimis, în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (4) C. proc. pen. și art. 219 C. proc. pen., la D.G.P.M. București - Serviciul Control în vederea efectuării de acte premergătoare sub aspectul celor sesizate.

Din materialul cauzei, a reieșit că prin plângerea formulată, la data de 9 august 2004, numitul C.V., deținut în Penitenciarul Giurgiu, a solicitat efectuarea de cercetări față de inspectorul principal de poliție B.R. din cadrul D.G.P.M.B., secția 8 poliție, întrucât acesta din urmă nu a restituit suma de 200.000 lei ridicată din posesia sus-numitului cu ocazia efectuării unei percheziții corporale la data de 30 septembrie 2000.

în fapt, se reține că, la data de 30 septembrie 2000, lucrători din cadrul secției 9 poliției au reușit identificarea numitului C.V. drept autor al mai multor infracțiuni de tâlhărie.

La aceeași dată, sus-numitul a fost supus unei percheziții corporale. Cu această ocazie, din posesia numitului C.V. au fost ridicate mai multe bunuri (telefon mobil, bijuterii, suma de 300 dolari S.U.A., etc.), între care și suma de 200.000 lei (două bancnote la cupiura de 100.000 lei), fiind întocmite două procese-verbale de către organele de poliție.

După începerea urmăririi penale, dosarul a fost înaintat de Biroul Judiciar al secției 9 poliție, B.C.P., fiind repartizat spre soluționare inspectorului principal B.R.

Odată cu dosarul de urmărire penală, i-au fost remise inspectorului principal B.R. și bunurile ridicate din posesia numitului C.V., mai puțin suma de 200.000 lei.

La data de 22 decembrie 2000, persoana anchetată (aflată în stare de arest preventiv) a consimțit, printr-o declarație olografă, ca aceste bunuri, inclusiv suma de 200.000 lei, să fie restituite de către organele de poliție mamei sale, R.S.

Ulterior, la data de 28 decembrie 2000, inspectorul principal de poliție B.R. a restituit bunurile ridicate și menționate anterior numitei R.S., sens în care s-a întocmit procesul-verbal.

între aceste bunuri nu se află și suma de 200.000 lei.

Din actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că suma de 200.000 lei a fost utilizată, cu acordul numitului C.V., la cumpărarea mai multor produse alimentare, băuturi și țigări de către lucrători din cadrul secției 9 poliție, bunuri care au fost remise persoanei arestate.

Cu ocazia audierii sale, numitul B.R. precizează că nu a intrat în posesia sumei de 200.000 lei odată cu predarea de către Biroul Judiciar a celorlalte bunuri ridicate la percheziția corporală, această sumă fiind folosită în interesul numitului C.V.

Aceste aspecte sunt confirmate și prin declarațiile agentului șef adjunct B.P. și ale agentului B.E.V.

De asemenea, inspectorul principal de poliție B.R. mai arată și faptul că, la data de 28 decembrie 20000, cu prilejul restituirii bunurilor către R.S., numitul C.V. a confirmat verbal că suma de 200.000 lei a fost cheltuită la cererea sa.

Față de aceste aspecte, se mai reține și împrejurarea că numita R.S., mama persoanei care a formulat plângerea, precizează că, în urma discuțiilor cu fiul său, a reieșit că suma de 200.000 lei a fost utilizată cu acordul acestuia la cumpărarea de produse alimentare și țigări.

în cauză, s-a stabilit că persoana care a achiziționat produse pentru C.V. la concurența sumei de 200.000 lei a fost șeful de arest, numitul I.J.

Nu s-a putut proceda la audierea acestuia din urmă, întrucât a decedat în cursul anului 2004.

Pentru aceste motive, prin rezoluția cu nr. 2527/P/2004 din 22 aprilie 2005, parchetul a dispus neînceperea urmării penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), față de inspectorul principal de poliție B.R.

Petentul a făcut plângere împotriva soluției, iar prin rezoluția nr. 1399/II/2/2005 din 18 mai 2005, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a respins-o ca nefondată.

Adresându-se Curții de Apel București, în temeiul art. 2781C. proc. pen., petentul C.V. a solicitat admiterea plângerii, infirmarea soluției și condamnarea lui B.R. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

Considerând că acesta și-a respectat întocmai sarcinile de serviciu și că nu și-a însușit suma de bani pe care petentul a avut-o printre bunurile personale, instanța, prin sentința penală nr. 75 din 15 iulie 2005, a respins, ca nefondată, plângerea împotriva rezoluției nr. 2527/P/2005, obligându-l la cheltuieli judiciare.

împotriva acestei sentințe, C.V. a formulat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Reiterând motivul din plângere el solicită admiterea recursului, casarea sentinței și, pe fond, infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale pronunțată de procuror.

Recursul este neîntemeiat.

Actele premergătoare efectuate în cauză sunt relevante.

Petentul a formulat plângerea împotriva lucrătorului de poliție după 4 ani de zile, acuzându-l că și-a însușit suma de 200.000 lei din valorile pe care le avea asupra sa cu ocazia percheziției.

Dispozițiile agentului șef adjunct B.P., ale agentului B.E.V., a mamei petentului, R.S. infirmă categoric însușirea ilicită a sumei de 200.000 lei de către inspectorul principal B.R., care nu a intrat în posesia banilor, folosiți de altfel pentru achiziționarea de alimente și țigări în perioada arestului preventiv pentru petentul C.V.

Sentința atacată a fost legală și temeinică, astfel că recursul petentului a fost respins, iar acesta obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5304/2005. Penal