ICCJ. Decizia nr. 5331/2005. Penal

Tribunalul Giurgiu i-a condamnat pe inculpații:

C.R., în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A fost contopit restul de 426 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, stabilită inculpatului prin sentința penală nr. 66/2004 a Judecătoriei Zimnicea, cu pedeapsa din prezenta cauză, inculpatul urmând să execute 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

- S.L., în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., la 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpaților și dedusă prevenția de la 6 martie 2005 la zi.

Inculpații au fost obligați în solidar, inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente S.V. la plata sumelor de 10 milioane lei despăgubiri materiale și 30 milioane lei daune morale către partea civilă C.A. și la plata sumei de 5.918.000 lei cheltuieli spitalizare către C.A.S.M. București.

Au fost confiscate două cuțite corp delict.

Inculpații au fost obligați fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul minor S.L. în solidar cu partea responsabilă civilmente.

Instanța a reținut, în fapt, că în noaptea de 5 martie 2005, în timp ce se întorceau de la discoteca din comuna Găujani, județul Giurgiu, inculpații C.R. și S.L. au pătruns în curtea locuinței părții vătămate C.A., prin dislocarea unor scânduri din gard și au sustras un miel și o oaie.

Auzind lătratul câinilor, partea vătămată a ieșit afară și constatând lipsa ovinelor, a plecat la Postul de poliție Găujani și a anunțat furtul.

în acest timp inculpații au sacrificat animalele pe un teren viran și au plecat să ia o căruță pentru transportul acestora.

în drum, inculpații s-au întâlnit cu partea vătămată, căreia i-au aplicat mai multe lovituri cu un băț și cu picioarele.

Partea vătămată a fost internată în Spitalul Clinic Dr. Bagdasar București în perioada 6 - 16 martie 2005, suferind vătămări corporale care au necesitat 25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Inculpații și-au recunoscut vinovăția în privința furtului, susținând însă că actele de violență au fost comise doar de inculpatul minor S.L., după ce s-au despărțit.

împotriva acestei hotărâri ambii inculpați au declarat apel, solicitând reducerea pedepselor.

Prin decizia penală nr. 594 din 28 iulie 2005, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, apelurile inculpaților, constatând că pedepsele au fost corect individualizate, în considerarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul C.R., invocând oral, prin apărător cazul de casare prevăzut de art. 3851alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. și susținând că încadrarea juridică în prevederile art. 211 C. pen., tâlhărie, este greșită faptele realizând conținutul infracțiunilor de furt calificat și vătămare corporală deoarece nu există legătură între furtul animalelor și actele de violență.

Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

Fapta astfel cum a fost reținută, este susținută de mijloacele de probă administrate în cauză, rezultând din procesele-verbale de cercetare a locului faptei, planșa foto, de efectuare a investigațiilor și identificare a făptuitorilor, raportul medico-legal, declarațiile părții vătămate de la urmărirea penală și din fața instanței, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpaților.

Așa cum rezultă din procesul verbal de constatare la fața locului, animalele sustrase au fost găsite la distanța de 44 metri de curtea părții vătămate, loc în apropierea căruia, imediat după comiterea furtului a și fost lovită partea vătămată de către cei doi inculpați.

Ulterior agresiunii, în același loc au fost identificați cei doi inculpați, care se furișau pe lângă garduri și veneau dinspre locuința părții vătămate Cernat Anghel, fiind urmăriți și prinși de polițiștii aflați în misiune de control.

Reținând aceste elemente de fapt, este incontestabil că inculpații au săvârșit actele de violență asupra părții vătămate imediat după săvârșirea furtului și în legătură cu acesta, pentru păstrarea bunurilor și pentru a-și asigura scăparea, fiind iminentă descoperirea de către proprietar a animalelor sacrificate.

Actele de violență față de partea vătămată reprezintă, astfel, acțiunea adiacentă din conținutul complex al infracțiunii de tâlhărie, succedându-se acțiunii principale, de furt, cu care se completează într-o unitate.

Așa fiind, critica privind încadrarea juridică în prevederile art. 211 C. pen., este neîntemeiată.

Nici celelalte cazuri de casare care, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu, nu sunt incidente cauzei, astfel încât recursul inculpatului C.R. urmează să fie respins ca nefondat.

Din pedeapsa aplicată acestui inculpat s-a dedus timpul reținerii și al arestării preventive de la 6 martie 2005 la 21 septembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5331/2005. Penal