ICCJ. Decizia nr. 6266/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 6266/2005

Dosar nr. 6434/2005

Şedinţa publică din 4 noiembrie 2005

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 60 din 4 octombrie 2005, Curtea de Apel Oradea care a luat în examinare apelurile formulate de inculpaţii F.D., B.M.D., H.L. şi B.V. trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 239 alin. (3) şi (4) C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen. şi art. 264 C. pen.

Cu această ocazie, instanţa de apel a constatat că inculpaţii au fost transferaţi din Penitenciarul Oradea unde fusese citaţi în Penitenciarul Rahova din Bucureşti, motiv pentru care a amânat judecarea apelului la 25 octombrie 2005. Concomitent, potrivit art. 3001 C. proc. pen., instanţa de apel a constatat legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpaţilor F.D. şi H.L. pe care a menţinut-o.

Împotriva încheierii au declarat recurs inculpaţii care critică măsura menţinerii arestării preventive în lipsa lor şi în absenţa apărătorilor aleşi.

Recursurile nu sunt fondate.

Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanţa este datoare să verifice din oficiu legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând conform art. 160b C. proc. pen.

În cauză s-au administrat probe şi există indicii temeinice că în noaptea de 16 iulie 2003, inculpaţii arestaţi au fost surprinşi de o echipă a Poliţiei de frontieră Valea lui Mihai, într-o parcare cu o geantă ce conţinea 22,246 kg heroină, faptă încadrată în dispoziţiile infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, pentru care pedeapsa aplicată este de la 10 la 20 ani. Neîndoielnic că arestarea făptuitorilor într-o astfel de situaţie este legală şi temeinică, condiţiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., fiind îndeplinite.

În raport de aceste motive, măsura menţinerii arestării preventive a inculpaţilor dispusă de instanţa de apel este legală şi temeinică.

Pe de altă parte, potrivit art. 159 alin. (4) C. proc. pen., aplicabil în cauză, cum rezultă din alineatul 3 al art. 3001 C. proc. pen., în cazul deosebit în care deplasarea inculpatului arestat nu este posibilă, verificarea legalităţii şi temeinicie va fi efectuată în lipsa inculpatului, dar numai în prezenţa apărătorului căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii.

Or în cauză, instanţa i-a citat corect pe inculpaţi la locul de executare a măsurii preventive a arestului, Penitenciarul Oradea, de unde, fără ştirea instanţei au fost transferaţi în Penitenciarul Rahova din Bucureşti. Aşa fiind, deplasarea lor la termenul din 4 octombrie 2005 n-a mai fost posibilă.

Din cuprinsul încheierii rezultă că inculpatul F.D. a fost asistat de apărător din oficiu, iar inculpatul H.L. de apărător ales. Prin urmare, dreptul la apărare al ambilor inculpaţi a fost respectat.

Examinând cauza şi potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., se constată că nu există nici un alt motiv de casare.

Văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile inculpaţilor şi-i va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii F.D. şi H.L. împotriva încheierii penale nr. 60/I.A/2005 din 4 octombrie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 4102/P/2005.

Obligă pe recurenţi la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6266/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs