ICCJ. Decizia nr. 6168/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6168/2005
Dosar nr. 4618/2005
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 711 din 16 noiembrie 2004, Tribunalul Constanţa a condamnat pe inculpaţii:
- VELI ERSIN zis P., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen. (parte vătămată G.C.).
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare (parte vătămată A.M.).
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare (parte vătămată K.S.).
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare (parte vătămată Y.A.).
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
- H.B., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen.
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare (parte vătămată A.M.).
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la 5 ani şi 6 luni închisoare (parte vătămată K.S.).
În baza art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada executată prin reţinere şi arestare preventivă cu începere de la 6 aprilie 2002 şi până la 6 decembrie 2002.
- D.S. zisă M.S., la pedeapsa de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 25, raportat la art. 260 alin. (1) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi s-a stabilit termen de încercare conform art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii V.E. şi H.B., la 60 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei la data plăţii cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă K.S.
În baza art. 998 – art. 999 C. civ. şi art. 1003 C. civ., a obligat, în solidar inculpaţii V.E. şi H.B. la plata sumei de 7.750.000 lei despăgubiri civile către partea civilă G.C., din care 2.750.000 lei daune materiale şi 5.000.000 lei daune morale.
S-au respins, ca nefondate, restul pretenţiilor civile formulate şi au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că inculpaţii V.E. şi H.B., pe timp de noapte, prin violenţă şi ameninţări împreună cu alte persoane, au deposedat de bani şi bunuri patru persoane.
S-a mai reţinut că inculpata D.S., cu intenţie, a determinat martorele B.I.R. şi C.L.L., să declare mincinos, sub prestare de jurământ, cu prilejul audierii, în faza de cercetare penală, în favoarea inculpatului H.B.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel inculpaţii V.E., H.B. şi D.S. care au susţinut, prin apărători şi personal următoarele:
- schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de loviri, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., pentru inculpaţii V.E. şi H.B.;
- inculpata D.S. are afecţiuni medicale şi nu a făcut decât să ia bunurile de la fete şi să le ducă la organul de poliţie;
- declaraţiile acelor fete, care practicau prostituţia, au fost luate sub presiune, iar după 4-5 zile, acestea şi-au schimbat declaraţiile;
- inculpatul H.B. a recunoscut că a avut loc un scandal, că s-au bătut, dar nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie şi nu s-a găsit nici un bun asupra lor, fiind cazat la hotel cu 10 zile înainte de a veni părţile civile.
- D.S. nu a făcut altceva decât s-a rugat ca fetele să restituie bunurile.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia penală nr. 200/ P din 14 iulie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii inculpaţi, obligându-i la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.500.000 lei (150 RON), fiecare, din care câte 800.000 lei (80 RON) fiecare, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii V.E., H.B. şi D.S.
Inculpaţii prin apărătorii lor au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare la instanţa de apel, întrucât apelul inculpatului V.E. a fost judecat cu lipsă de procedură, iar în subsidiar reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile sunt fondate, pentru următoarele motive:
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului nr. 521/P/2005 al Curţii de Apel Constanţa şi a deciziei penale pronunţată de această instanţă, se constată că judecata în apel a avut loc fără a se dispune citarea inculpatului V.E., care la data pronunţării acestei decizii, era arestat şi nu a fost citat la locul de deţinere.
Potrivit art. 177 pct. 6 C. proc. pen., „deţinuţii se citează la locul de deţinere, prin administraţia acestuia".
Din examinarea actelor dosarului rezultă că inculpatul V.E., la data de 12 iulie 2005, când s-a examinat apelul său împotriva sentinţei penale nr. 711 din 16 noiembrie 2004 a Tribunalului Constanţa, a fost citat la adresele din Constanţa, str. Crişanei, Constanţa, str. Soarelui, prin afişare la Consiliul Local Constanţa şi la uşa instanţei, el fiind arestat.
Inculpatului V.E. i-a fost înlocuită măsura arestării preventive cu măsura preventivă prevăzută de art. 145 C. proc. pen., de a nu părăsi localitatea de domiciliu, municipiul Constanţa, fără încuviinţarea instanţei, prin încheierea Tribunalului Constanţa din 4 august 2005, pronunţată în dosar nr. 518/2005, definitivă prin Decizia nr. 481 din 6 august 2005 a Curţii de Apel Constanţa.
Deci, rezultă că, la data examinării apelului inculpatului V.E., acesta era arestat şi că judecata a fost făcută cu lipsă de procedură.
Ca atare hotărârea pronunţată în apel fiind nulă, în condiţiile prevăzute de art. 197 C. proc. pen., recursurile declarate de inculpaţi, fiind fondate, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) din acelaşi cod, vor fi admise şi se va proceda conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii V.E., H.B. şi D.S. împotriva deciziei penale nr. 200/ P din 14 iulie 2005 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza, spre rejudecarea apelurilor, la Curtea de Apel Constanţa.
Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor, în sumă de câte 100 RON (1.000.000 lei), se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6050/2005. Penal. Recuzare fond. Fond | ICCJ. Decizia nr. 6266/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
