ICCJ. Decizia nr. 6567/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6567/2005
Dosar nr. 6861/2005
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 noiembrie 2005 dispusă în dosarul nr. 303/P/2005, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală, a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpaţii I.E. şi D.I., precum şi cererea privind înlocuirea acestei măsuri de prevenţie cu măsura interzicerii de a părăsi ţara, formulată de inculpaţii B.C., S.L. şi P.V.
S-a menţinut starea de arest a acestor inculpaţi cât şi a inculpaţilor P.V.S., I.O.P., B.M.C., D.A.I., H.A., D.M., P.I.F. şi S.V.
Împotriva acestei dispoziţii a instanţei, inculpaţii au declarat recurs solicitând revocarea măsurii arestării preventive întrucât au dispărut temeiurile ce au impus luarea acesteia, nefiind întrunită cerinţa prevăzută de art. 148 lit. h) C. proc. pen., aceea de a prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, punerea în libertate nu ar influenţa cu nimic cursul procesului penal, parte din inculpaţi, foşti poliţişti, nu mai îndeplinesc aceste funcţii .
S-a invocat de recurenţi şi împrejurarea că probele administrate în cursul urmăririi penale, nu sunt concludente în a aprecia că există vinovăţie cu privire la faptele pentru care sunt trimişi în judecată.
Inculpaţii recurenţi au criticat dispoziţiile instanţei de fond şi prin prisma art. 16 şi 13 din C.E.D.O., în sensul că s-a depăşit termenul rezonabil de judecare a cauzei, procedura devenind excesivă şi deşi s-au acordat mai multe termene, nu a fost administrată nici o probă.
Criticile recurenţilor inculpaţi sunt nefondate.
Din examinarea dosarului nr. 303/P/2005 se constată că inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată pct. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, precum şi infracţiuni de şantaj, lovire şi favorizarea infractorului, reţinându-se că o perioadă mare de timp au exercitat violenţe asupra unor persoane în scopul obţinerii unor avantaje materiale, au organizat o adevărată reţea infracţională, beneficiind de ajutorul unor poliţişti, printre aceştia aflându-se şi inculpatul D.I. fost şef al Poliţiei municipiului Deva.
Măsura arestării preventive a inculpaţilor a fost dispusă având în vedere gravitatea faptelor comise pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, precum şi pericolul concret pentru ordinea publică pe care aceştia îl prezintă, art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Se constată împrejurarea că aceste motive nu au dispărut, iar pericolul social concret se menţine, determinat de numărul mare de persoane implicate, natura faptelor şi perioada mare de timp cât acestea au fost comise, calitatea unora dintre inculpaţi, poliţişti, starea de temeri menţinută în oraşul Deva cât şi impactul pe care l-ar avea pentru opinia publică punerea în libertate a inculpaţilor.
Menţinerea stării de arest a inculpaţilor este legitimă ea având ca scop şi crearea posibilităţii administrării probelor necesare în vederea stabilirii adevărului.
În raport de aceste elemente, se constată că nu au intervenit împrejurări noi, de natură a aprecia că se impune revocarea măsurii arestării preventive, fiind întrunite astfel condiţiile prevăzute de art. 160b C. proc. pen.
Cu privire la lipsa unor probatorii care să ateste vinovăţia inculpaţilor, Înalta Curte nu se poate pronunţa, motivele invocate sub acest aspect urmând a fi examinate de instanţa de fond, Curtea de Apel Piteşti.
Motivul invocat referitor la depăşirea caracterului rezonabil al duratei procedurii, este de asemenea, nefondat.
La aprecierea duratei desfăşurării procesului se are în vedere întreaga procedură, complexitatea cauzei, numărul mare al persoanelor implicate, dificultatea administrării probelor, iar în speţă, aceste cerinţe sunt îndeplinite, în mod inevitabil procedura durând în timp.
Este însă obligaţia judecătorilor fondului ca să vegheze la scurtarea acestei proceduri şi desfăşurarea lor într-un termen rezonabil prin prisma Convenţiei Europene, luând măsuri pentru asigurarea ritmicităţii audierii inculpaţilor şi a administrării probelor necesare justei soluţionări a cauzei, înlăturând perioade lungi de inactivitate procesuală.
Faţă de aceste motive, Înalta Curte, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi, pe care îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.V.S., D.I., I.E.G., B.C.N., S.L.G., I.O.P., B.M.C., D.A.I., H.A., D.M., P.I.F., P.V. şi S.V. împotriva încheierii din 8 noiembrie 2005 pronunţată de Curteade Apel Piteşti în dosar nr. 303/P/2005.
Obligă recurenţii inculpaţi P.V.S., D.I., I.E.G., B.C.N., S.L.G., H.A. la plata sumelor de câte 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar recurenţii inculpaţi I.O.P., B.M.C., D.A.I., D.M., P.I.F., P.V. şi S.V. la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 40 lei, reprezentând onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6484/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 6579/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
