ICCJ. Decizia nr. 909/2005. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 909/2005
Dosar nr. 6084/2004
Şedinţa publică din 8 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la 9 august 2004, petenta SC V.S. SRL Oradea a solicitat desfiinţarea rezoluţiei din 24 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimaţii C.S. şi C.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin rezoluţia nr. 379/VIII/I din 21 iunie 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a respins plângerea petentei SC V.S. SRL Oradea împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 40/P/2004.
Petenta nu şi-a motivat plângerea şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru susţinerea ei.
Din examinarea actelor şi lucrărilor de la dosar rezultă că prin sentinţa civilă nr. 461/ LC din 23 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Bihor, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta SC V.S. SRL Oradea împotriva pârâtei SC I. SA Oradea, fiind obligată pârâta să reconecteze la reţeaua de curent electric spaţiul pus la dispoziţia reclamantei sub sancţiunea plăţii unor daune cominatorii în sumă de 500.000 lei pe zi întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 486/ LC din 30 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Bihor, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea apelului şi recursului, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta SC V.S. SRL Oradea împotriva pârâtei SC I. SA Oradea, aprobându-se ca reclamanta să execute pe cheltuiala pârâtei rebranşarea la reţeaua de curent electric a spaţiului ce i s-a pus la dispoziţie, sub sancţiunea plăţii unor daune cominatorii de 60.000.000 lei pe zi de întârziere.
Întrucât pârâta nu a executat de bună voie aceste hotărâri, petenta le-a pus în executare pe cale silită, prin executorul judecătoresc.
Pârâta SC I. SA Oradea a formulat mai multe contestaţii la executare, solicitând suspendarea formelor de executare silită, majoritatea acestora fiind respinse.
Au fost cazuri în care aceste contestaţii la executare au fost însă admise: sentinţa civilă nr. 10414 din 25 octombrie 2002, pronunţată de Judecătoria Oradea, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 259/ R din 13 martie 2003, pronunţată de Tribunalul Bihor şi încheierea nr. 2581 din 7 octombrie 2003, pronunţată de Judecătoria Oradea.
De asemenea, prin ordonanţa preşedinţială nr. 1011/ COM din 24 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Bihor a fost admisă cererea de suspendare a executării daunelor morale formulată de pârâta SC I. SA Oradea.
Hotărârea a fost însă casată prin Decizia civilă nr. 413/C/2003 – R, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, respingându-se cererea de suspendare formulată de pârâtă.
De menţionat este faptul că hotărârile a căror punere în executare a fost cerută de către petentă sunt vremelnice, iar fondul cauzei face obiectul dosarului nr. 3378/2003 al Tribunalului Bihor.
Prin sentinţa penală nr. 24/ P din 28 septembrie 2004, Curtea de Apel Oradea, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 3811/PI/2004, a respins plângerea formulată de SC V.S. SRL Oradea împotriva rezoluţiei din 24 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 40/P/2004, cu obligarea la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentinţe petenta a formulat recurs pe care l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Recursul nu este motivat, iar petenta nu s-a prezentat în instanţă.
Examinând din oficiu, Curtea constată că recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
M.C.S. şi C.V. au acţionat cu bună-credinţă în limitele impuse de lege şi au pronunţat hotărâri pe baza probelor administrate şi a convingerilor formate în timpul desfăşurării proceselor.
În aceste condiţii nu se poate reţine în sarcina lor săvârşirea vreunei infracţiuni, hotărârile pronunţate fiind supuse numai căilor de atac prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta SC V.S. SRL Oradea împotriva sentinţei penale nr. 24/ P din 28 septembrie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă recurenta petentă la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 908/2005. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 923/2005. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
