ICCJ. Decizia nr. 923/2005. Penal. încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 923/2005
Dosar nr. 401/2005
Şedinţa publică din 8 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, verificând, din oficiu, legalitatea luării şi menţinerii măsurii arestării preventive a inculpatului I.R.P., potrivit art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (1) C. proc. pen., a dispus menţinerea acestei măsuri.
Împotriva încheierii menţionate, a declarat recurs inculpatul I.R.P., solicitând casarea acesteia şi pe fond judecarea cauzei cu inculpatul în stare de libertate.
Recursul nu este fondat.
Din actele dosarului rezultă că ulterior momentului când inculpatul a atacat cu recurs încheierea din 16 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, instanţa de apel a pronunţat chiar Decizia nr. 1021/ A din 28 decembrie 2004, prin care a fost menţinută soluţia de la fond. Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de instanţa de fond la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), şi i s-a menţinut starea de arest.
În prezent cauza se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, întrucât inculpatul a atacat Decizia dată în apel a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, formându-se dosarul nr. 402/2005, cu termen la 24 februarie 2005.
Înalta Curte, constatând că menţinerea arestării preventive a inculpatului este justificată, întrucât temeiurile ce au fost analizate la luarea acestei măsuri, nu s-au schimbat, fapta comisă prezintă o gravitate deosebită, fiind îndeplinite deci condiţiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de acesta, împotriva încheierii din 16 decembrie 2004, să fie respins, ca nefondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.R.P. împotriva încheierii din 16 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 909/2005. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 924/2005. Penal. încheiere. Recurs → |
---|