ICCJ. Decizia nr. 1680/2006. Penal
| Comentarii |
|
Petiționarul R.S. a sesizat Curtea de Apel Constanța cu soluționarea unei plângeri formulată împotriva rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. 377/II/2/2005, prin care s-a menținut soluția pronunțată în dosarul penal nr. 156/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2781alin. (8) lit. b) C. proc. pen. și în susținerea ei s-a arătat:
Petiționarul arată că a formulat plângerea penală împotriva judecătoarelor M.Ș. și I.C.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 247 C. pen., art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 254 C. pen. art. 255 C. pen. și art. 256 C. pen.
A susținut că, fără a efectua cercetările care se impuneau prin rezoluția nr. 156/ P din 27 septembrie 2005, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 247, 249 și 289 C. pen., față de intimatele Ș.M. și I.C.L.
S-a apreciat, de asemenea, că rezoluția este neîntemeiată și nelegală, deoarece procurorul nu a soluționat plângerea în integralitatea ei, în sensul că nu s-au făcut cercetările și cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 254,art. 255 și art. 256 C. pen.
Prin sentința penală nr. 73 din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția penală, în baza art. 2781alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a admis plângerea penală formulată de petiționarul R.S. împotriva rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. 377/II/2/2005.
A desființat rezoluțiile nr. 156/ P din 17 septembrie 2005 și nr. 377/II/2 din 20 octombrie 2005 ale procurorilor B.C. și M.A. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și a trimis cauza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța pentru a se efectua cercetări și cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 254, 255 și 256 C. pen.
împotriva acestei sentințe au formulat recurs intimații Ș.M. și C.L. și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Avocatul recurenților intimați a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate și pe fond, respingerea plângerii.
Prin motivele de recurs depuse la dosar, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, respingerea plângerii petentului R.S.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C. proc. pen., înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Analizând plângerea formulată de petiționarul R.S. se constată că aceasta a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel constanța la data de 27 iulie 2005 sub nr. 156/P/2005 și prin aceasta, petiționarul reclamă pe judecătoarele M.Ș. și L.I.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute d art. 246, 247, 249 și 289 C. pen.
în fapt, petiționarul est nemulțumit de soluția dată în dosarul nr. 1545/2000, privind acțiunea pe care a formulat-o la Judecătoria Constanța și care i-a fost respinsă, aspect care nu poate conduce la concluzia săvârșirii unor infracțiuni de către magistrații care au instrumentat cauza.
Soluția pronunțată de Curtea de Apel Constanța prin sentința penală atacată este criticabilă întrucât nu se impune trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța pentru efectuarea cercetărilor cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 254 C. pen., art. 255 C. pen. și art. 256 C. pen., pentru următoarele motive:
în declarația olografă dată de petiționar la 8 august 2005, acesta a arătat că nu are nici un indiciu de săvârșire a unor acte de corupție de către cele două judecătoare reclamate.
De asemenea, în declarația de la dosar urmărire penală, dată la 20 septembrie 2005, petiționarul a precizat că a formulat plângerea împotriva sus-menționatelor judecătoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, 247, 249 și 289 C. pen.
în raport de aceste aspecte și de actele existente în cauză, rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale sunt temeinice și nelegale, iar plângerea petiționarului este nefondată.
Față de aceste considerente, au fost admise recursurile declarate de parchet și de intimați, a fost casată sentința penală atacată și rejudecând, a fost respinsă cererea petiționarului împotriva rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. 377/II/2005, prin care s-a menținut soluția pronunțată în dosarul penal nr. 156/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1827/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1677/2006. Penal → |
|---|
