ICCJ. Decizia nr. 1827/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1637 din 20 decembrie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpata D.F., la 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. c), a art. 76 lit. a), a art. 37 lit. a) și a art. 80 C. pen.
în baza dispozițiilor art. 61 C. pen., s-a menținut liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 5285/2004 a Judecătoriei Târgu Jiu.
Conform art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea, de la inculpată a 0,11 gr. heroină în amestec cu cafeină și griseofulvin și distrugerea, cu păstrarea contraprobelor.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La 29 iulie 2005, V.B. a formulat un denunț prin care a sesizat că D.F. vinde droguri în zona străzii Armistițiului din sectorul 5 al Capitalei, același aspect fiind adus la cunoștința organelor în drept și de către C.S.V., aceasta declarând că vrea să colaboreze pentru prinderea în flagrant a celei denunțate.
Ca atare, la 1 august 2005, denunțătoarei i s-a înmânat suma de 1.000.000 lei pentru a cumpăra 5 doze de heroină, ulterior, în după-amiaza respectivei zile, ea întâlnindu-se cu inculpata căreia i-a dat banii și a primit 4 doze.
Activitatea celor două femei a fost supravegheată de organele abilitate, acestea reținând-o pe inculpată. Percheziția corporală a evidențiat existența sumei predată de denunțătoare, verificarea seriilor bancnotelor relevând corespundere cu cele consemnate în actul întocmit cu ocazia predării către denunțătoare.
S-a mai reținut că în momentul prinderii inculpatei, aceasta a scăpat din mâini o doză de heroină, găsită și ridicată de polițiști.
Raportul de constatare tehnico-științifică a înscris că drogul, cu masa totală de 0,11 gr., conținea heroină în amestec cu cafeină și griseofulvin.
împotriva sentinței, inculpata a declarat apel, cale de atac motivată pe netemeinicia pedepsei aplicate, considerată a fi prea severă.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 70 din 30 ianuarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată.
Nemulțumită și de hotărârea pronunțată în apel, inculpata, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), text de lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Ca atare, raportând la cauză aceste dispoziții, se reține că procedând la stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere pericolul social grav al faptei, aceasta aducând atingere sănătății populației, împrejurările în care ea a fost comisă, inculpata traficând drog de mare risc pe o durată de timp întinsă pe câteva luni, dar și persoana inculpatei, recidivistă postcondamnatorie în condițiile art. 37 lit. a) C. pen. și relativ cooperantă pe parcursul desfășurării procesului penal.
De asemenea, executarea pedepsei de 7 ani închisoare în regim de detenție poate realiza și copul pedepsei, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpată nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 din același cod, inculpata recurentă a fost obligată să plătească cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1808/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1680/2006. Penal → |
|---|
