ICCJ. Decizia nr. 1793/2006. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1465 din 27 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul acelei instanțe nr. 6480/2005, a fost condamnat inculpatul G.G., la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 39 alin. (1), raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a contopit în pedeapsa aplicată cea anterioară de 3 ani închisoare, pedeapsa de executat fiind de 9 ani închisoare.
I s-au aplicat și pedeapsa complimentară pe o durată de 4 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de asemenea, și pedeapsa accesorie în condițiile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., și art. 71 C. pen.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsă durata prevenției la zi, de la 3 aprilie 2004, iar în temeiul art. 14 și 15 C. proc. pen., raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 și 999 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 2.851.705 lei cu dobânda legală către Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
S-a luat act că partea vătămată U.T. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
S-a mai dispus confiscarea unghierei folosite la săvârșirea infracțiunii, s-a menținut măsura confiscării sumei de 900.000 lei stabilită prin hotărârea anterioară și s-a dispus totodată și anularea mandatului de executare emis anterior de Judecătoria sectorului 4 București și emiterea unui nou mandat conform deciziei.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare de 5.000.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:
în după amiaza zilei de 3 aprilie 2004, aflându-se pe Calea Griviței din București, a aplicat părții vătămate U.T. o lovitură cu lama unghierei în zona gâtului, lateral cervical stâng provocându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața.
S-a constatat că fapta a fost comisă în timp ce inculpatul era dat în urmărire pentru executarea unei pedepse anterioare de 3 ani închisoare.
Inculpatul a declarat apel criticând netemeinicia pedepsei aplicate considerată de el excesivă.
Prin decizia penală nr. 984/ A din 13 decembrie 2005, pronunțată în dosarul penal nr. 3887/2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul inculpatului, a desființat în parte sentința și a redus pedeapsa de la 9 ani închisoare la 6 ani închisoare.
A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus prevenția de la 3 aprilie 2004 la zi.
împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul G.G.
Parchetul invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 171 C. proc. pen., solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe pentru următoarele motive:
1. - aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege;
2. - omisiunea aplicării dispozițiilor art. 39 alin. (1) C. pen., raportat la art. 34 și art. 35 din același cod.
3. - greșita dispoziție de menținere a arestării preventive.
Inculpatul și-a retras recursul la termenul din 14 martie 2005, astfel că instanța va lua act de manifestarea de voință a inculpatului recurent.
Recursul declarat de parchet este fondat și va fi admis ca atare.
1. Instanța de apel, rejudecând l-a condamnat pe inculpat în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 6 ani închisoare.
Potrivit textului incriminator, infracțiunea de omor rămasă în fază de tentativă se pedepsește cu închisoare de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni.
Fără a reține circumstanțe atenuante, instanța de apel a aplicat o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, deci nelegală.
2. în apel, stabilind o altă durată a pedepsei principale, instanța trebuia să aplice dispozițiile art. 39 alin. (1) C. pen., iar în temeiul art. 34 și 35 din același cod, să procedeze la contopirea pedepsei stabilite în cauză cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 458 din 13 februarie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 București rămasă definitivă la 3 martie 2004 și să stabilească o nouă pedeapsă rezultantă.
3. în mod greșit, instanța de apel a menținut starea de arest a inculpatului, întrucât acesta era arestat în altă cauză.
Inculpatul G.G. se află în executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 458 din 13 februarie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 București, fiind încarcerat la 3 aprilie 2004 în baza mandatului de executare a închisorii nr. 9002 din 3 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 București.
Mandatul respectiv a fost anulat într-adevăr prin hotărârea instanței de fond, dispoziție care însă nu e definitivă.
Pentru aceste motive, recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București urmează a fi admis, iar decizia atacată va fi casată în totalitate, iar sentința numai cu privire la individualizarea pedepsei.
Reevaluând criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanța de recurs va reduce pedeapsa principală de la 9 ani închisoare la 8 ani închisoare.
Ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege se vor avea în vedere, pe de o parte modalitatea concretă de săvârșire a faptei (reacție spontană care nu caracterizează personalitatea inculpatului, instrumentul vulnerant aflat la limita producerii unor consecințe letale), poziția procesuală sinceră a inculpatului, iar pe de altă parte statutul său de recidivist, conduita generală anterioară astfel că pedeapsa de 8 ani corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
Urmează ca în temeiul art. 39 alin. (1) C. pen., pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare să fie contopită cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză, în final inculpatul urmând să execute 8 ani închisoare.
Curtea va dispune, de asemenea, emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii în raport de prevederile acestei decizii, iar timpul executat va fi dedus din pedeapsa aplicată.
în baza art. 3854alin. (2), raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., instanța a luat act de retragerea recursului inculpatului.
← ICCJ. Decizia nr. 1677/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1669/2006. Penal → |
---|