ICCJ. Decizia nr. 2905/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2905/2006
Dosar nr. 42058/3/2005
Şedinţa publică din 8 mai 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1697 din 20 decembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. 42058/3/2005, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul S.F.
A obligat condamnatul la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă următoarele:
Prin cererea formulată condamnatul S.F. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 366 din 8 aprilie 2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, invocând motive familiale.
În cauză s-a dispus efectuarea unei anchete sociale din conţinutul căreia a rezultat că mama condamnatului este o persoană în vârstă de 52 ani este pensionată medical având o pensie lunară de 140 RON.
Mama condamnatului locuieşte într-o casă la curte, compusă din trei camere şi dependinţe împreună cu fratele condamnatului, S.C., în vârstă de 31 ani care lucrează în sectorul privat.
În raport de aceste date instanţa de fond a apreciat că nu există pericol imediat care să justifice oportunitatea întreruperii executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel condamnatul S.F. solicitând desfiinţarea sentinţei şi în cazul rejudecării admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei fiind îndeplinite condiţiile legii.
Prin Decizia penală nr. 107/ A din 9 februarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de condamnatul S.F.
Apelantul condamnat a fost obligat la plata sumei de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs condamnatul S.F. solicitând casarea acestora şi în cadrul rejudecării admiterea cererii şi întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, prezenţa sa în familie fiind imperios necesară pentru rezolvarea problemelor sale familiale.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate dar şi din oficiu, ambele hotărâri, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru motivele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă, în situaţia în care, din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familia sau unitatea la care lucrează.
Din analiza textului rezultă că întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă doar pentru situaţii deosebite, regula fiind aceea a executării de îndată a hotărârilor penale definitive.
În cauza supusă analizei din probele administrate rezultă că familia condamnatului S.F. locuieşte într-o casă cu trei camere şi dependinţe iar veniturile sunt cele provenite din pensia lunară a mamei respectiv ale fratelui condamnatului.
În atare condiţii, prezenţa condamnatului în familie nu poate să modifice substanţial starea materială a acesteia şi nici nu poate fi apreciată ca fiind absolut necesară. Mama sa, deşi posedă venituri insuficiente poate fi ajutată de fratele condamnatului, în vârstă de 31 ani, angajat în sectorul privat.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.F. împotriva deciziei penale nr. 107/ A din 9 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.
În temeiul art. 192 C. proc. pen., recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.F. împotriva deciziei penale nr. 107/ A din 9 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei) cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON (400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2818/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... | ICCJ. Decizia nr. 2926/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
