ICCJ. Decizia nr. 3058/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3058/2006
Dosar nr. 5300/1/2006
Şedinţa publică din 12 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din 28 noiembrie 2005, procurorul din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în temeiul art. 228, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorii M.G.S., V.S. şi V.B. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 289, art. 291 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În motivarea rezoluţiei se arată, în esenţă, că întrucât interpretarea, apreciată ca fiind eronată, dată de judecători probelor administrate în cauză poate fi îndreptată numai în căile de atac exercitate de către părţi, ea neintrând în sfera penalului şi neputând fi considerată ca întrunind elementele constitutive ale vreunei infracţiuni.
Prin rezoluţia din 12 decembrie 2005 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, plângerea petentului B.T. împotriva rezoluţiei dată de procuror a fost respinsă.
Petentul a atacat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale la Curtea de Apel Ploieşti.
Prin sentinţa penală nr. 6 din 23 februarie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală, a fost respinsă plângerea formulată de petentul B.T. împotriva rezoluţiei din 28 noiembrie 2005, dată în dosarul nr. 175/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Împotriva sentinţei petiţionarul a declarat prezentul recurs.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., instanţa, judecând plângerea verifică rezoluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Prima instanţă s-a conformat acestei dispoziţii legale şi a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti să înainteze dosarul nr. 175/P/2005.
Petiţionarul nu s-a prezentat la judecarea plângerii de către Curtea de Apel Ploieşti şi nici la judecarea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În sentinţa atacată se face o amplă şi atentă analiză a rezoluţiilor procurorului prin prisma criticilor formulate de petent în raport de actele şi lucrările dosarului nr. 175/P/2005 şi a actelor depuse de acesta, concluzionându-se că în mod legal procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorii M.G.S., V.S. şi V.B. de la Tribunalul Buzău.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că legal şi temeinic a reţinut procurorul, soluţia fiind confirmată de prima instanţă, că actele de cercetare efectuate nu au relevat existenţa unor fapte de natură penală.
Petiţionarul este nemulţumit de modul în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a soluţionat sesizarea pe care aformulat-o împotriva magistraţilor mai sus arătaţi, în sensul că aceştia au pronunţat Decizia penală nr. 387 din 24 iunie 2005 iar, în motivarea acesteia, au făcut afirmaţii necorespunzătoare, fapt pentru care, în opinia sa se fac vinovaţi de infracţiunile de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Or, judecătorii nu pot fi urmăriţi penal şi judecaţi pentru felul în care au condus şedinţa de judecată, au administrat probele şi pentru soluţia dată.
În concluzie, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale şi soluţia adoptată de prima instanţă sunt dispuse în acord cu dispoziţiile legale în materia plângerii reglementată de art. 275 – art. 278 şi art. 2781 C. proc. pen. şi justificate de actele de cercetare efectuate în cauză.
Conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul petentului.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 60 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.T. împotriva sentinţei penale nr. 6 din 23 februarie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 mai 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2926/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3120/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
---|