ICCJ. Decizia nr. 2957/2006. Penal

Prin încheierea din 24 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul penal nr. 411/P/AP/2006, s-a dispus, în baza art. 3002C. proc. pen., menținerea arestării preventive a inculpaților L.A.

Curtea de Apel Brașov a reținut că din analiza temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive rezultă că acestea se mențin și în prezent și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților.

Din probele administrate rezultă indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta pentru care au fost trimiși în judecată, fiind deci îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 raportat la art. 143 C. proc. pen.

Curtea a constatat că sunt întrunite și celelalte condiții impuse cumulativ de dispozițiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații L.A. și B.I., fără a arăta motivele de casare.

Examinând cauza sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile sunt nefondate.

împotriva inculpaților L.A. și B.I. s-a luat măsura arestării preventive, la data de 26 mai 2005, în condițiile dispozițiilor art. 148 lit. h) C. proc. pen., reținându-se că, în seara zilei de 2 mai 2005, în loc public, au sustras prin violență un telefon mobil din posesia părții vătămate D.L.

Prin sentința penală nr. 133/ S din 3 martie 2006 a Tribunalului Brașov, inculpații au fost condamnați, la câte o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu art. 75 lit. c) C. pen.

Instanța de apel, conformându-se dispozițiilor art. 3002și art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive și, în raport de împrejurările amintire, a constatat în mod corect că în cauză se mențin temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Așa fiind, Curtea urmează să respingă recursurile inculpaților, ca nefondate, dispunând obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Au fost văzute dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2957/2006. Penal