ICCJ. Decizia nr. 3665/2006. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3665/2006
Dosar nr. 1560/1/2006
Şedinţa publică din 8 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 567 din 8 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Prahova, în dosarul penal nr. 7392/2005, în baza art. 461 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de condamnatul V.C., privind sentinţa penală nr. 1147 din 9 iunie 1999 a Tribunalului Prahova.
Condamnatul - contestator a fost obligat la 60 lei RON cheltuieli judiciare către stat, din care, 40 lei RON onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Prahova.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond, în baza probelor administrate, a reţinut că, iniţial cererea formulată de condamnat a fost intitulată apel şi adresată Curţii de Apel Ploieşti, fiind înregistrată sub nr. 8952/2005, când, urmare precizărilor făcute de inculpatul V.C., în sensul că, cererea este de fapt o contestaţie la executare împotriva sentinţei penale nr. 147/1999 pronunţată de Tribunalul Prahova, prin încheierea de şedinţă din 12 octombrie 2005 pronunţată în dosarul nr. 8952/2005, Curtea de Apel Ploieşti a scos cauza de pe rol şi a dispus înaintarea dosarului la Tribunalul Prahova, pentru soluţionarea contestaţiei la executare formulată de condamnatul V.C., şi unde a fost înregistrată sub nr. 7392 din 19 octombrie 2005.
S-a mai reţinut că, V.C. se află în executarea pedepsei de 11 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 147 din 9 iunie 1999 a Tribunalului Prahova, definitivă prin Decizia penală nr. 317 din 28 ianuarie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, pedeapsa fiind aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
Se precizează că, motivele invocate în contestaţie, respectiv schimbarea încadrării juridice a faptei, dar şi împrejurarea că, pedeapsa este mult prea aspră, nu se încadrează în cazurile prevăzute de dispoziţiile art. 461 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei a declarat apel condamnatul – contestator V.C., susţinând aceleaşi motive, respectiv schimbarea încadrării juridice a faptei, dar şi împrejurarea că pedeapsa aplicată este mult prea aspră în raport de situaţia de fapt reţinută.
Curtea, examinând sentinţa apelată în raport de situaţia de fapt reţinută, de probele administrate, de criticile formulate, precum şi din oficiu sub toate aspectele, conform art. 371 alin. (2) şi art. 378 C. proc. pen., constată că apelul este nefondat, astfel că îl respinge prin Decizia penală nr. 15/2006.
S-a reţinut că, este justificată respingerea contestaţiei la executare întemeiată pe motivul că, faptele ce au atras condamnarea nu constituie o infracţiune de tâlhărie, aşa cum s-a stabilit prin hotărârea rămasă definitivă, şi o infracţiune de furt, deoarece, pe de o parte motivul invocat nu-şi găseşte corespondent în nici unul dintre cazurile de contestaţie prevăzute în mod expres şi limitativ de lege, iar pe de altă parte, în asemenea situaţie nu este vorba de un motiv invocat în cursul executării, ci de o problemă de fond care să repună în discuţie încadrarea juridică stabilită prin hotărârea de condamnare definitivă, intrată în puterea lucrului judecat, ceea ce nu se poate face printr-o contestaţie la executare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul care a solicitat admiterea cererii invocând nevinovăţia sa.
Recursul este nefondat dat fiind că aşa cum instanţele au reţinut motivul invocat nu se regăseşte în nici unul din cazurile prevăzute de dispoziţiile art. 461 C. proc. pen.
Aşa fiind, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul condamnat V.C. împotriva deciziei penale nr. 15 din 11 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul condamnat V.C. împotriva deciziei penale nr. 15 din 11 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3655/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3669/2006. Penal → |
|---|
