ICCJ. Decizia nr. 4167/2006. Penal
| Comentarii |
|
Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 103 din 26 ianuarie 2006, a condamnat printre alții pe inculpatul V.C.G., la 14 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) și alin. (4) C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, având de soluționat apelurile declarate de inculpatul V.C.G., N.P. și P.A.R., împotriva sentinței de condamnare, prin încheierea de ședință din 6 iunie 2006, a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul V.C.G. reținând că temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri se mențin.
împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, prin apărător. în esență a criticat încheierea dar a solicitat în principal să se constate nulitatea absolută a încheierilor prin care a fost menținută starea de arest la 24 noiembrie 2005 la 13 ianuarie 2006 cum și faptul că temeiurile care au dus la luarea măsurii nu mai subzistă.
Recursul este inadmisibil.
Cu ocazia judecării apelului mai înainte ca instanța de apel să dezbată apelurile, apărătoarea inculpatului V.C.G. a formulat o cerere de revocare a măsurii arestării preventive.
Prin încheierea de ședință din 6 iunie 2006, instanța a respins, ca nefondată, cererea și a acordat cuvântul părților după care a amânat pronunțarea asupra apelurilor la 20 iunie 2006.
Potrivit art. 141 C. proc. pen., cu titlu marginal "calea de atac împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul judecății privind măsurile preventive, încheierea dată în prima instanță și în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive, ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs, de procuror și inculpat."
Din conținutul art. 141 rezultă că împotriva încheierii prin care în primă instanță ori apel a fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării nu se poate face recurs.
în recurs, care este inadmisibil, inculpatul face referire la aspecte de ordin probator și procedural pentru a justifica starea de libertate, care urmează să constituie motive de recurs împotriva soluției din apel și care într-un recurs inadmisibil nu pot fi analizate.
în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4170/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4173/2006. Penal → |
|---|
