ICCJ. Decizia nr. 426/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 426/2006
Dosar nr. 913/1/2006
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 10 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 471/MF/2005, a fost menţinută măsura arestării preventive, printre alţii, a inculpaţilor C.M. şi O.M.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut că întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor subzistă, acestea impune în continuare privarea lor de libertate, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 3002 şi art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpaţii C.M. şi O.M., fără a-l motiva în scris.
Apărătorul inculpaţilor a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive şi punerea în libertate a acestora deoarece nu mai sunt temeiuri care să justifice menţinerea lor în detenţie.
Recursurile sunt nefondate.
Tribunalul Argeş, prin sentinţa penală nr. 18/ MF din 14 octombrie 2005, l-a condamnat pe inculpatul C.M., la 20 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la 10 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., şi la 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., dispunând în final, după contopirea sancţiunilor să execute 20 de ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 5 ani, în total 25 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Prin aceeaşi sentinţă a fost condamnată şi inculpata O.M., la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., şi la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 217 alin. (1) şi (4), cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., urmând ca în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpata să execute sancţiunea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani în total 7 ani închisoare.
Tribunalul a mai condamnat-o prin aceeaşi hotărâre şi pe inculpata nerecurentă B.T.A. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a celor trei inculpaţi şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus detenţia acestora începând cu data de 18 septembrie 2004 la zi.
Conform sentinţei, la data de 17 septembrie 2004, inculpatul C.M., în înţelegere cu inculpatele B.T.A. şi O.M. a ucis victima P.A., căreia i-a aplicat mai multe lovituri de cuţit, după care, au sustras bunuri de valoare din locuinţa acesteia pe care au incendiat-o.
Sentinţa a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, de părţile civile, părţile responsabile civilmente şi de inculpaţi, apeluri care formează obiectul dosarului nr. 471/MF/2005 al Curţii de Apel Piteşti.
La termenul din 10 ianuarie 2006, instanţa de apel verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive a menţinut starea de arest a inculpaţilor prin încheierea atacată cu recurs, în prezenta cauză, de C.M. şi O.M.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa sesizată este datoare să verifice în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate instanţa dispune prin încheiere motivată menţinerea stării de arest.
Instanţa de apel, efectuând verificările dispuse de legea procesual penală, în mod justificat a apreciat că subzistă condiţiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaţilor C.M. şi O.M., pe care au menţinut-o.
Mai mult, Tribunalul Argeş, prin sentinţa penală nr. 18/ MF din 14 octombrie 2005, a reţinut vinovăţia inculpaţilor şi a dispus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii.
Faţă de această situaţie, urmează să se constate că întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaţilor au încetat, că a fost pronunţată o sentinţă de condamnare a acestora pentru săvârşirea unor infracţiuni deosebit de grave, încheierea prin care s-a menţinut detenţia apelanţilor inculpaţi C.M. şi O.M. este legală şi temeinică.
În consecinţă, pentru considerentele arătate urmează ca recursurile declarate de inculpaţii C.M. şi O.M. să fie respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.M. şi O.M. împotriva încheierii din 10 ianuarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală, în dosar nr. 471/MF/2005.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 425/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 427/2006. Penal. Extrădare activă (Legea... → |
|---|
