ICCJ. Decizia nr. 427/2006. Penal. Extrădare activă (Legea 302/2004). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 427/2006

Dosar nr. 899/1/2006

Şedinţa publică din 23 ianuarie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 4/ F din 12 ianuarie 2006, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală, a dispus în baza art. 54 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 respingerea cererii de extrădare a cetăţeanului grec F.K., în vederea judecării acestuia de către Curtea de Apel Atena, pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de persoane şi lipsire de libertate, la sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, prin adresa nr. 5120/II/5/2005 din 21 decembrie 2005.

S-a dispus punerea în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea mandatului nr. 83 din data de 27 decembrie 2005, dacă aceasta nu este arestată în altă cauză.

Cheltuielile judiciare avansate de stat s-a dispus să rămână în sarcina acestuia, iar onorariul pentru interpret, în sumă de 3.000.000 lei (ROL) urmând să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin adresa nr. 5120/II/5/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Piteşti a fost sesizată pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile F.K., precum şi continuării procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare.

În motivarea acestei sesizări se arată că, împotriva cetăţeanului grec sus-numit a fost emis un mandat de arestare cu nr. 2 din 4 februarie 2004, acesta fiind acuzat de trafic de persoane în mod profesional în comun şi în concurs îndreptat împotriva unui minor, trafic de carne vie în mod profesional în comun şi în concurs, însoţit şi de intrarea ilegală a victimei în ţară şi organizaţie criminală.

În conţinutul adresei de sesizare se face precizarea că la data de 13 decembrie 2005, Ministerul Justiţiei – D.D.I.C.J.A.J.E., cu adresa nr. 64515 din 8 februarie 2005, a transmis cererea de extrădare formulată de autorităţile elene, cum şi faptul că în prezent persoana extrădabilă se află încarcerată în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Colibaşi, judeţul Argeş, fiind arestată la data de 20 mai 2004, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1138/2004 emis de Tribunalul Argeş, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de Legea nr. 678/2001.

Adresa a fost însoţită de procesul-verbal prin care s-a luat declaraţie persoanei extrădabile, precum şi de actele emise de către autorităţile judiciare ale statului solicitant şi înaintate Ministerului Justiţiei, însoţite de traducerile autorizate ale acestor acte.

În considerentele hotărârii instanţei de fond s-a mai arătat că, în şedinţa camerei de consiliu din data de 27 decembrie 2005, după ascultarea persoanei extrădabile, s-a dispus arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării, în urma analizării mandatelor de arestare emise pe numele acesteia, respectiv a ordonanţei nr. 651 din 16 februarie 2004 a Consiliului Judecătorilor din cadrul Tribunalului Corecţional din Atena, în baza căreia F.K. urmează să fie judecat la Curtea de Apel Penală din Atena pentru infracţiunile concurente de trafic de carne vie şi reţinere ilegală, cum şi a ordonanţei nr. 1171 din 2 iunie 2005 a Consiliului Judecătorilor aparţinând Tribunalului Corecţional din Atena, prin care s-a dispus trimiterea făptuitorului la Curtea de Apel Penală din Atena, pentru a fi judecat sub aspectul infracţiunilor de trafic de carne vie (îndreptat împotriva unui minor), intrare ilegală a victimelor în ţară şi, respectiv, organizaţie criminală, actul procesual susţinând în vigoare mandatul de arestare nr. 2 din 4 februarie 2004 emis de judecătorul de instrucţie al secţiei ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanţă Atena.

Instanţa de fond a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 45 din Legea nr. 302/2004, în ceea ce priveşte arestarea provizorie a persoanei extrădabile, dispunându-se emiterea, în baza hotărârii respective, mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

A fost fixat un nou termen pentru judecarea, în condiţiile art. 48 alin. (1) C. proc. pen., a cererii de extrădare.

S-a mai reţinut că, potrivit art. 45 alin. 9 din Legea nr. 302/2004, împotriva persoanei extrădabile autorităţile judiciare române competente au emis un mandat de arestare preventivă pentru fapte săvârşite pe teritoriul României, astfel încât s-a ataşat la dosarul cauzei copia sentinţei penale nr. 13/ F din 4 octombrie 2005 a Tribunalului Argeş, s-a întocmit un referat, din care rezultă că pe rolul Curţii de Apel Piteşti se află înregistrată cauza privind apelul declarat de parchet şi de inculpaţii F.K. şi A.A.M. împotriva acestei sentinţe penale.

S-a luat declaraţie persoanei extrădabile, aceasta menţionând că îşi dă consimţământul să fie extrădată şi predată autorităţilor competente ale statului solicitând, în condiţiile art. 49 din Legea nr. 302/2004.

În motivarea hotărârii, prima instanţă a mai reţinut că, împotriva cetăţeanului grec a cărui extrădare se solicită au fost emise de către autorităţile judiciare elene acte de trimitere în judecată, fiind dispuse, de către aceleaşi autorităţi arestarea sa şi că s-au emis: mandatul de arestare nr. 3 din 6 octombrie 2003 al Judecătorului de Instrucţie al secţiei speciale nr. 1 a Tribunalului de Primă Instanţă din Atena şi mandatul de arestare nr. 2 din 4 februarie 2004 al Judecătorului de Instrucţie al Secţiei Ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanţă din Atena, cel în cauză fiind acuzat că, la mijlocul lunii iulie 2003, împreună cu coinculpata A.A.M., a publicat în ziarul românesc C.Z. un anunţ, prin care căuta fete de 20-30 ani, care să lucreze în Grecia, ca tighelitoare la maşina de cusut.

S-a mai reţinut, în sarcina inculpaţilor că, la data de 3 iulie 2003, inducând-o în eroare pe victima E.C.B., cei doi au convins-o să meargă în Grecia, iar la aeroportul E.V. a aşteptat-o persoana extrădabilă. Cetăţeanul grec F.K. a condus-o pe victimă într-un apartament la Kifisia, unde a reţinut-o ilegal, interzicându-i să iasă şi reţinându-i paşaportul.

Din luna august 2003 şi până în septembrie 2003, ambii inculpaţi au obligat-o să întreţină zilnic contacte sexuale cu diverşi bărbaţi, iar la data de 28 septembrie 2003, când victima a încercat să evadeze, cei doi inculpaţi F.K. şi A.A.M. au lovit-o şi au ameninţat-o că o vor omorî dacă mai încearcă aşa ceva.

Un alt capăt de acuzare vizează faptul că, în România şi la Atena, din luna noiembrie 2003 şi până la 26 ianuarie 2004, persoana extrădabilă împreună cu coinculpata A.A.M., cu promisiunea de vacanţă gratuită în Grecia, au obţinut consimţământul cetăţenei române I.OG să vină în Grecia, unde a aşteptat-o cetăţeanul grec T., care a condus-o într-un apartament, a reţinut-o ilegal, luându-i documentele de călătorie, a încuiat-o în casă şi a obligat-o să se prostitueze cu diverşi bărbaţi, contra cost.

De asemenea, în perioada respectivă cei doi inculpaţi au obţinut consimţământul şi a altor femei din România, printre care şi o minoră, pentru a merge la Atena, să lucreze ca dansatoare, însă acestea au fost duse într-un apartament şi obligate să se prostitueze.

În fine, persoana extrădabilă mai este cercetată pentru faptele de a fi procedat în perioada noiembrie 2003 – 26 ianuarie 2004, împreună cu coinculpata A.A.M., la exploatarea sexuală a unor femei străine, printre care şi o minoră, cele în cauză dându-şi consimţământul de a merge în Grecia în urma promisiunii inculpaţilor că vor avea o vacanţă gratuită acolo şi locuri de muncă.

La destinaţie, victimele erau împinse cu forţa să se prostitueze, inculpaţii constituindu-se şi încadrându-se ca membri ai unui grup organizat, cu acţiune de durată, ce avea ca scop comiterea de fapte criminale, centrul de acţiune fiind în apartamentul lui N.S.A., unde se aranjau întâlnirile erotice.

Prima instanţă a apreciat că, faţă de cele mai sus expuse, că persoana extrădabilă nu se regăseşte în vreuna din excepţiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 302/2004, iar condiţia prevăzută de art. 26 din aceeaşi lege, referitoare la dubla incriminare, este realizată în speţă, faptele descrise fiind prevăzute ca infracţiuni de legea română.

De asemenea, persoana extrădabilă şi-a dat, prin declaraţia dată în faţa instanţei, consimţământul de a fi extrădată şi predată autorităţilor competente ale statului solicitant.

Totuşi, Curtea reţine că împotriva cetăţeanului grec a cărui extrădare se solicită, Tribunalul Argeş, secţia penală, a pronunţat o hotărâre de condamnare, a cărei copie se află la dosarul cauzei, acesta fiind condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74, art. 76 lit. b) C. pen., şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la pedeapsa închisorii de 3 ani şi 6 luni, cu executare în regim de deţinere.

Prin aceeaşi hotărâre, inculpatului i-a fost aplicată şi pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74, art. 76 lit. b) C. pen., şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Cele două pedepse au fost contopite, stabilindu-se executarea unei rezultante de 3 ani şi 6 luni închisoare, în condiţiile art. 57 şi art. 71 C. pen.

La aceeaşi pedeapsă a fost condamnată şi inculpata A.A.M., iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului F.K.

Ca stare de fapt, Tribunalul Argeş a stabilit, în esenţă, că, începând cu luna iunie 2003, inculpata A.A.M. a dat mai multe anunţuri în cotidianul C.Z. din Argeş, precizând că selectează fete ca dame de companie pentru Grecia, asigurându-le cazare, masă şi salarizare avantajoasă.

În urma anunţurilor date, au sunat la numerele de telefon indicate mai multe tinere, dintre care cei doi inculpaţi, care erau în relaţii de concubinaj, au selectat 6 tinere şi anume: pe B.E.C., V.M., B.M.A., S.G., S.S. şi B.F.A., aceasta din urmă fiind minoră la momentul recrutării, mai precis avea vârsta de 17 ani.

A mai rezultat din probele dosarului aflat pe rolul Tribunalului Argeş că, odată rezolvată problema selecţiei, cei doi inculpaţi au mers în Grecia şi au închiriat o casă în Atena, în cartierul Kifisia după care s-au întors în România pentru a le pregăti pe cele 6 fete în vederea plecării în Grecia.

Atât în România cât şi în Grecia, inculpata le-a asigurat pe cele 6 tinere că vor fi angajate în restaurante, la baruri sau într-un atelier de croitorie şi vor obţine o salarizare bună.

Pe unele dintre tinere, inculpata le-a ajutat să obţină paşapoartele, iar numitei B.F.A. i-a plătit şi taxele necesare.

Mai mult, inculpata a asigurat fiecărei tinere bilete de avion pentru transportul în Grecia, suma de 500 Euro pentru prezentarea la vamă, precum şi cazarea la un hotel din Atena.

La data de 19 iulie 2003, inculpatul F.K. a plecat în Grecia împreună cu S.S. şi B.M.A. pentru a mobila casa închiriată, ulterior sosind în Atena şi celelalte 4 tinere.

Inculpata A.A.M. a sosit în Grecia la sfârşitul lunii iulie 2003, împreună cu fiica sa în vârstă de 4 ani.

Pentru că inculpata A.A.M. este de naţionalitate română, numai aceasta a discutat în mod direct cu cele 6 tinere, după ce în prealabil se sfătuise cu inculpatul F.K., de cetăţenie greacă.

După ce s-au stabilit în Grecia, la începutul lunii august 2003, inculpata le-a spus tinerelor că în realitate au fost aduse pentru a practica prostituţia şi nicidecum pentru a presta muncile menţionate în anunţurile din presă sau în discuţiile avute cu ele înainte.

În această situaţie, tinerele nu au mai avut de ales, pentru că nu aveau bani să se întoarcă în ţară (deoarece sumele de câte 500 Euro fuseseră restituite inculpaţilor la sosirea în Grecia) şi, în plus, aceştia le reţinuseră şi paşapoartele.

Instanţa a concluzionat, în baza probelor administrate, că cei doi inculpaţi au dispus în mai multe moduri de tinerele aduse pentru a se prostitua, după cum urmează: numitele B.E.C., V.M., B.M.A., G.G. au fost transportate de un şofer grec, pe nume P.S. şi de alţi şoferi tot greci, la diferiţi clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale, contra sumei de 80 Euro fiecare. Banii erau primiţi de şoferul grec nominalizat, care, la rândul lui îi împărţea cu inculpaţii.

Alte două tinere, S.S. şi B.F.A., au fost plasate într-un aşa zis „Birou Masaj Erotic", unde practicau prostituţia pentru sume cuprinse între 90-120 Euro. Banii erau primiţi de o femeie, cetăţean grec, pe nume A. şi le dădea tinerelor câte 30 Euro pentru fiecare client. Din aceşti bani, tinerele dădeau la rândul lor câte 5 Euro pentru fiecare client, inculpaţilor.

La scurt timp, a fost adusă la acest apartament şi G.G.

În sarcina celor doi inculpaţi s-a reţinut că au recrutat şi minore în vederea practicării prostituţiei, fiind în cunoştinţă de cauză, dovada constituind-o aniversarea majoratului la data de 7 august 2003 de către minora B.F.A., în casa închiriată de cei doi inculpaţi.

La această aniversare, numitele B.E.C., B.M.A. şi V.M. au luat hotărârea să fugă, însă celelalte tinere cu care s-au consultat au refuzat să le urmeze. Au hotărât acest lucru după ce au aflat că inculpaţii hotărâseră să le vândă unor cetăţeni greci.

Celelalte tinere rămase au continuat să se prostitueze în apartamentul administrat de A., iar aici erau aduse de inculpaţi cu un autoturism închiriat şi condus de inculpatul F.K.

Cei doi inculpaţi le mutau în permanenţă pe tinere de la un apartament la altul, astfel că în a doua jumătate a lunii august 2003, G.G. a fost transferată într-o altă locaţie administrată de un anume A. unde, alături de alte tinere a continuat să practice prostituţia.

Inculpata A.A.M., după ce a luat legătura telefonic cu numita N.D.C., mama numitei N.F.A., în vederea racolării altor tinere pentru a se prostitua, la sfârşitul lunii august 2003, a revenit în ţară pentru preluarea respectivelor tinere. Inculpata a declarat că le-a racolat pe tinere pentru cetăţeanul grec A.

Ca formalitate a acestei acţiuni, inculpata a dus-o în Grecia pe minora M.A.F., în vârstă de 16 ani, fără ştirea părinţilor, achitându-i toate taxele de obţinere a paşaportului, transport şi cei 500 Euro necesari la vamă, precum şi pe alte patru tinere şi le-a predat cetăţeanului grec A.

La data de 6 septembrie 2003, tânăra G.G. s-a întors în ţară, reuşind să facă rost de banii necesari pentru transport.

Ajunse în Grecia, minora M.A.F., împreună cu alte trei tinere au fost duse de inculpaţi la apartamentul administrat de A., unde minora a întreţinut relaţii sexuale cu 8 clienţi, fără a obţine bani, deoarece au fost încasaţi de A. şi urma să fie daţi inculpatei, însă, în acel moment au descins organele de poliţie care au reţinut toate persoanele găsite.

După 4 zile, inculpata A.A.M. a fost pusă în libertate, iar M.A.F., S.S. şi N.F.A. au fost condamnate pentru prostituţie.

S-a stabilit că victima B.E.C. a continuat să practice prostituţia sub supravegherea cetăţeanului grec S.P., rămânând în casa închiriată de inculpaţi. Tânăra a mai încercat să fugă, însă a fost prinsă de inculpaţi şi obligată să promită că nu va mai fugi.

La data de 29 septembrie 2003, cei doi inculpaţi au venit în România pentru a-şi rezolva unele probleme personale legate de casa din Piteşti, iar B.E.C. a reuşit să sesizeze organele de poliţie din Grecia, care au procedat la arestarea cetăţeanului grec S.P.

Odată cu inculpaţii au venit în ţară şi minora M.A.F., ca urmare a expulzării.

Fiind anunţaţi că s-au emis mandatele de arestare pe numele lor în Grecia, cei doi inculpaţi nu au mai părăsit România, ci şi-au continuat aici activitatea infracţională, în sensul că au racolat tinere pentru a le trimite în Grecia să se prostitueze.

Astfel, de la jumătatea lunii octombrie 2003, inculpaţii au recrutat pe minorele N.R.F. şi F.A.C., precum şi pe tinerele I.OG şi F.R. şi le-au trimis în Grecia, la Atena la colaboratorii lor, pentru a se prostitua. Acestea au fost împărţite în două grupuri constituite dintr-o minoră şi o majoră pentru a nu da de bănuit la graniţă.

Partea vătămată I.OG nu a cunoscut pentru ce este trimisă în Grecia, a fost cazată într-un apartament împreună cu F.A., iar în lipsa acesteia, a fost violată de doi cetăţeni greci. Acest lucru a determinat-o să fugă şi să înştiinţeze autorităţile greceşti.

Cealaltă tânără, F.R., a fost scoasă pe stradă de şoferi greci pentru a se prostitua, însă a fost identificată de organele judiciare din această ţară, care, ulterior au operat mai multe arestări de proxeneţi printre care şi colaboratorii celor doi inculpaţi.

Minorele F.A.C. şi N.R.F. au continuat să se prostitueze în Grecia, sub supravegherea cetăţenilor greci. O parte din banii obţinuţi din prostituţie erau trimişi în România celor doi inculpaţi, prin sistemul W.U. şi ridicaţi de cunoştinţe ale acestora, pentru că se ştiau urmăriţi.

În luna ianuarie 2004 cele două minore s-au întors în ţară, precum şi N.F.A., şi, de comun acord cu inculpaţii, au hotărât să se întoarcă în Grecia pentru a continua practicarea prostituţiei.

Pentru că avea interdicţie de a mai intra în Grecia, B.F.A. s-a căsătorit cu fiul soţului mamei sale din altă căsătorie, N.C., astfel obţinând un alt paşaport pe numele N.F.A.

Inculpaţii şi-au continuat activitatea de racolare de tinere pentru a le trimite în Grecia în vederea prostituării. Astfel, din luna decembrie 2003 şi în continuare la începutul lunii ianuarie 2004, inculpaţii au mai recrutat pe numitele B.A.M., C.P., L.C.I., F.G.M. şi minorele F.A.C. şi N.R.F., precum şi pe S.M.T. şi I.A.M.

Ca urmare a acestor activităţi infracţionale, cei doi inculpaţi, în perioada decembrie 2003 – mai 2004 au primit de la colaboratorii lor din Grecia, prin sistemul W.U., suma totală de 42.140 Euro.

De pe urma practicării prostituţiei de către cele şase tinere în Grecia, în luna iulie 2003, se aproximează că cei doi inculpaţi şi-au însuşit suma de 28.600 Euro, pornind şi de la necesitatea strigentă de a-şi recupera casa din Piteşti pe care o amanetaseră.

S-a constatat că, faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată în Grecia, cel puţin în parte, privesc persoane vătămate cetăţeni români şi fac obiectul hotărârii de condamnare pronunţate de către Tribunalul Argeş.

Prima instanţă a mai avut în vedere dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, cooperarea judiciară poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unei proceduri în curs sau atunci când această faptă trebuie sau poate face, de asemenea, obiectul unei urmăriri ce ţine de competenţa autorităţilor judiciare române, acelaşi principiu fiind prevăzut şi în art. 8 din Convenţia Europeană de extrădare, în sensul că o parte solicitată va putea refuza să extrădeze o persoană reclamată, dacă această persoană se află şi sub urmărirea sa pentru fapta sau faptele în legătură cu care se cere extrădarea.

Instanţa de fond a apreciat că, această situaţie se regăseşte în speţa de faţă, cei în cauză fiind chemaţi să răspundă pentru faptele comise în parte pe teritoriul României, împotriva unor cetăţeni români.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi persoana extrădabilă F.K.

În recursul său, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi pe fond, admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile elene.

În recursul său, persoana extrădabilă a solicitat extrădarea sa în Grecia pentru a fi cercetat în ţara în care a săvârşit infracţiunile.

Recursurile declarate sunt fondate.

Potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, existenţa unui proces penal în faţa autorităţilor judiciare române, împotriva persoanei extrădabile care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, nu împiedică extrădarea.

Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, în cazurile prevăzute la alin. (1), predarea extrădatului poate fi amânată. În caz de amânare, extrădarea poate deveni efectivă numai după ce procesul penal a luat sfârşit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, numai după ce aceasta a fost executată sau considerată ca executată.

Din cererea de extrădare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Atena, secţia extrădări şi asistenţă judiciară, rezultă că, persoana extrădabile F.K. a fost trimisă în judecată prin Ordonanţa nr. 651/2004 a Consiliului Judecătorilor la Tribunalul Corecţional din Atena, pentru faptele de trafic de carne vie, în comun şi în concurs şi de reţinerea ilegală, iar prin ordonanţa nr. 1171 din 2 iunie 2005 a Consiliului Judecătorilor la Tribunalul Corecţional din Atena, prin care este trimis pentru a fi judecat pentru trafic de persoane în mod profesional în comun şi în concurs îndreptat împotriva unui minor, trafic de carne vie în mod profesional în comun şi în concurs, însoţit şi de intrarea ilegală a victimei în ţară şi organizaţie criminală, aceste fapte fiind pedepsite de art. 13 lit. f), art. 26 par. la art. 27 par.1, art. 45, art. 94 par. 1, art. 187 par. 1, art. 323 par. 1, 2, 4 a) şi b), art. 351 par. 1, 2, 4 a), c) şi d), art. 6 C. elen.

Din acelaşi act de sesizare mai rezultă că, cele două ordonanţe au menţinut în vigoare cele două mandate de arestare preventivă emise pe numele persoanei extrădabile, respectiv mandatul nr. 3 din 6 octombrie 2003 a Judecătorului de Instrucţie al Secţiei Speciale nr. 1 a Tribunalului de Primă Instanţă din Atena şi mandatul de arestare preventivă nr. 2 din 4 februarie 2004 a Judecătorului de Instrucţie al Secţiei Ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanţă din Atena.

Prin sentinţa penală nr. 13/ F din 4 octombrie 2005, Tribunalului Argeş a dispus condamnarea inculpatului F.K., la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 şi art. 76 lit. b) C. pen., şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 şi art. 76 lit. b) C. pen., şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Având în vedere că faptele pentru care se desfăşoară procesul penal în faţa autorităţilor judiciare române se regăsesc printre infracţiunile reţinute de Tribunalul de Primă Instanţă din Atena, dar nu în totalitate, această împrejurare justifică pe deplin cererea de extrădare.

Cum persoana extrădabilă, cetăţean grec, este judecat în prezent pentru unele din infracţiunile săvârşite pe teritoriul România şi Greciei, extrădarea poate deveni efectivă numai în condiţiile prevăzute de art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, respectiv în momentul finalizării procesului penal pornit împotriva acesteia şi în caz de condamnare, numai după executarea pedepsei sau considerarea ei ca executată.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi persoana extrădabilă urmează să fie admise.

Se va casa hotărârea atacată în sensul că se va admite cererea de extrădare formulată de Republica Elenă şi conform art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 se va amână predarea persoanei extrădabile F.K. după ce procesul penal aflat pe rolul instanţelor române a luat sfârşit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate numai după ce aceasta a fost executată sau constatată ca executată.

Având în vedere dispoziţiile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, se va dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării, de către Curtea de Apel Piteşti, care va intra în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi persoana extrădabilă F.K. împotriva sentinţei penale nr. 4/ F din 12 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală.

Casează hotărârea atacată, în sensul că admite cererea de extrădare formulată de Republica Elenă, şi conform art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 amână predarea persoanei extrădabile F.K. după ce procesul penal aflat pe rolul instanţelor române a luat sfârşit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate numai după ce aceasta a fost executată sau constatată ca executată.

Dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării, de către Curtea de Apel Piteşti, care va intra în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

Onorariul de avocat, pentru apărarea din oficiu a persoanei extrădabile F.K., în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limba greacă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 427/2006. Penal. Extrădare activă (Legea 302/2004). Recurs