ICCJ. Decizia nr. 450/2006. Penal. Plângere recurs. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 450/2006

Dosar nr. 22677/1/2005

(nr. vechi 6962/2005)

Şedinţa publică din 24 ianuarie 2006

Asupra recursului penal de faţă:

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

A.I., la data de 29 iunie 2005, s-a adresat Curţii de Apel Timişoara cu plângere penală împotriva intimatei judecătoare M.M. de la Judecătoria Arad, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, întrucât, odată cu soluţionarea şi pronunţarea sentinţei penale nr. 684/2005 i-a încălcat grav drepturile sale. S-a arătat că pentru a-şi justifica soluţia pronunţată, a recurs la o serie de falsuri în motivarea soluţiei date.

Curtea de Apel Timişoara, faţă de conţinutul plângerii şi de dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a trimis plângerea spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a efectuat acte premergătoare în cauză şi prin rezoluţia din 21 iulie 2005, pronunţată în dosarul nr. 120/P/2005, în temeiul art. 228 alin. (1) şi (4) cu referite la art. 10 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la M.M., sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 288 – art. 291 C. pen.

S-a motivat că într-adevăr, odată cu redactare sentinţei, intimata-judecătoare a înserat unele aspecte arătate de către petiţionar, însă acestea pot fi eliminate pe calea îndreptarea erorii materiale, dar nu a comis nici un abuz care să-i încalce drepturile petiţionarului.

Potrivit art. 278 C. proc. pen., împotriva acestei rezoluţii s-a formulat plângere la Procurorul General care examinând rezoluţia pronunţată în cauză, în raport de actele premergătoare, prin ordonanţa din 02 august 2005, în dosarul nr. 875/II/2/2005, a respins plângerea, ca nefondată, întrucât intimata judecător nu a încălcat drepturile petiţionarului şi nici nu a comis falsuri aşa cum pretinde.

În temeiul art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiilor adoptate în cauză, petiţionarul s-a adresat cu plângere Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pe considerent că, deşi intimata judecător M.M., cu ocazia pronunţării sentinţei penale 684/2005, a Judecătoriei Arad, i-a încălcat grav drepturile, iar pentru a justifica soluţia, a comis o serie de falsuri, organele de urmărire penală în mod nejustificat au reţinut că ea nu a comis nici o faptă de natură penală şi i-au respins plângerile.

Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, examinând actele dosarului care au stat la baza adoptării celor două soluţii, prin sentinţa penală nr. 90/ I din 19 octombrie 2005, a respins plângerea, ca nefondată, şi a menţinut rezoluţia parchetului din 21 iulie 29005, pe considerent că este legală şi temeinică.

Instanţa, în considerentele sentinţei a arătat că intimata-judecătoare nu a comis nici o faptă de natură penală, iar soluţia pronunţată în cauză a fost adoptată în conformitate cu legea şi propria conştiinţă.

În conformitate cu art. 2781 pct. 10 C. proc. pen., hotărârea instanţei de fond a fost atacată cu recurs de către petiţionar, invocând aceleaşi aspecte referitoare la abuzul şi falsurile comise de către intimata M.M. şi care au fost ignorate de organele cărora li s-a adresat.

Examinând recursul declarat, în raport de actele premergătoare efectuate în cauză, de cele două soluţii adoptate de către parchet, rezoluţie şi ordonanţă, de hotărârea instanţei de fond, se constată că recursul de faţă este nefondat şi se va respinge pentru motive ce se vor arăta în continuare.

Petiţionarul recurent A.I. s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad cu plângere penală, privind pe C.C.C. şi C.E., care în calitate de director şi respectiv secretar şef la Grupul Şcolar H.C., nu i-ar fi plătit un număr de 78 ore pentru munca depusă, reprezentând îndrumarea elevilor pentru întocmirea proiectelor în vederea obţinerii atestatului profesional, în conformitate cu Ordinul M.E.C. din 9 septembrie 2003.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, în dosarul nr. 5750/P/2004, la data de 25 ianuarie 2005, a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală cu privire la cei doi făptuitori, sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât faptei îi lipseşte latura obiectivă a infracţiunii, acţiunea de neîndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă a unui act ce intră în atribuţiunile de serviciu, salarizarea recurentului făcându-se potrivit art. 10 din Ordinul M.E.C. din 10 iunie 2004.

Această soluţie a fost atacată la Primul Procuror de pe lângă Judecătoria Arad, care la data de 22 februarie 2005, prin soluţia adoptată a respins plângerea petiţionarului.

Potrivit art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul la 7 martie 2005, s-a adresat Judecătoriei Arad cu plângere împotriva soluţiei procurorului adoptată în dosarul 5750/2004, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi făptuitori C.C.C. şi C.E.

Judecătoria Arad a soluţionat plângerea şi pronunţând sentinţa penală nr. 684 din 1 aprilie 2005, al cărui preşedinte al completului de judecată a fost M.M., a respins plângerea, ca nefondată.

Această sentinţă, A.I. nu a mai atacat-o cu recurs.

A.I., nemulţumit de soluţia pronunţată de către judecător M.M., s-a adresat cu plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, sub aspectul infracţiunilor menţionate mai sus şi prin rezoluţia din 21 iunie 2005, adoptată în dosarul nr. 120/2005, a fost respinsă plângerea.

Această rezoluţie a fost atacată cu plângere la Procurorul General al Curţii de Apel Timişoara, care la data de 2 august 2005, a respins plângerea petiţionarului pe considerent că rezoluţia adoptată în cauză este legală şi temeinică şi că nu s-au constatat aspecte privind comiterea vreunei infracţiuni de către judecătoare M.M., aşa cum se pretinde.

A fost sesizată Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, cu plângere împotriva soluţiei pronunţată de către parchet, în conformitate cu art. 2781 C. proc. pen., astfel că, prin sentinţa penală nr. 90/ PI din 19 octombrie 2005, a fost respinsă plângerea.

Referitor la criticile invocate de către recurent cu privire la soluţiile adoptate de către parchet, cum şi de prima instanţă, Curtea de Apel Timişoara, privind pe intimata M.M., se constată că sunt neîntemeiate.

Intimata judecătoare M.M., în pronunţarea sentinţei penală nr. 684 din 1 aprilie 2005 a avut în vedere actele şi lucrările dosarului şi, soluţia pronunţată în cauză este în conformitate cu legea şi propria conştiinţă, iar prin activitatea sa nu a căutat în nici un mod să favorizeze pe numiţii C.C.C. şi C.E.

Desigur că în considerentele sentinţei penale nr. 684 din 1 aprilie 2005 s-au strecurat unele inadvertenţe, însă nu de natură de a antama soluţia pe fond, chestiuni care se puteau rezolva potrivit art. 195 C. proc. pen., sau cu ocazia căii de atac a recursului, dacă recurentul o folosea.

Aşa fiind, se constată că în cauză hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, justă dreaptă şi potrivit actelor premergătoare de la dosar, cum de altfel şi cele două soluţii adoptate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi în consecinţă, recursul declarat se va respinge, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul A.I. împotriva sentinţei penale nr. 90 din 19 octombrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara.

Obligă pe recurent la plata sumei de 60 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 450/2006. Penal. Plângere recurs. Recurs