ICCJ. Decizia nr. 461/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
CAMERA DE CONSILIU
Decizia nr.461/2006
Dosar nr. 1082/1/2006
Şedinţa din 24 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la 17 ianuarie 2006, în dosarul nr. 305/2006, Curtea de Apel Bacău a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a apelantului inculpat P.A.M.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că măsura arestării preventive a inculpatului minor a fost luată legal şi, de asemenea, legal menţinută, P.A.M. fiind condamnat, la 8 ani închisoare, pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 99 şi următoarele din acelaşi cod.
S-a mai reţinut că şi în faza soluţionării apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 576 din 15 decembrie 2005 a Tribunalului Bacău, subzistă temeiurile care au dus la luarea, faţă de inculpat, a măsurii arestării preventive.
Împotriva încheierii, inculpatul, la data pronunţării acesteia, a declarat recurs, nemotivat în scris.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a cerut admiterea căii de atac, casarea încheierii şi revocarea măsurii arestării preventive, inculpatul minor putând fi judecat în apel în stare de libertate.
Recursul declarat nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 148 lit. h) C. proc. pen., cu referire la dispoziţiile art. 148 şi art. 143 din acelaşi cod, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă acesta a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În cauză, inculpatul minor a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 8 ani închisoare, iar din modalitatea concretă de săvârşire a faptei, din intensitatea loviturilor care au dus la decesul victimei, precum şi din conduita inculpatului, s-a reţinut că subzistă temeiurile care au dus la arestarea preventivă, lăsarea inculpatului în stare de libertate prezentând pericol pentru ordinea socială.
Verificând, din oficiu, temeinicia şi legalitatea încheierii recurate, Curtea constată că în raport de gradul concret de pericol social al infracţiunii pentru care inculpatul minor a fost condamnat şi pentru a se asigura desfăşurarea, în condiţii de celeritate a judecării apelurilor, există, în continuare, temeiuri care justifică menţinerea stării arestării preventive.
Pentru considerentele expuse, recursul nefiind fondat, va fi respins.
Conform dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.A.M. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. 305/2006.
Obligă pe recurent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 460/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 462/2006. Penal → |
|---|
