ICCJ. Decizia nr. 4788/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4788/2006
Dosar nr. 2503/44/2006
Şedinţa publică din 16 august 2006
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 144 din 28 martie 2006, pronunţată în dosarul nr. 562/P/2005, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul C.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 7 noiembrie 2004).
În baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod, inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru fapta de tâlhărie din 28 noiembrie 2004.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare sporită la 6 ani şi 10 luni închisoare.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocată graţierea condiţionată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului C.M. prin sentinţa penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, în final, inculpatul urmând să execute 7 ani şi 6 luni închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a dedus din pedeapsă perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 24 februarie 2005 la zi, menţinându-se arestarea preventivă.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 21 RON, sumă pentru care partea vătămată Ş.M. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 210 RON, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă C.D.
În esenţă, s-a reţinut că, în seara zilei de 7 noiembrie 2004, în loc public, prin lovire, inculpatul, a deposedat-o pe partea vătămată C.D. de suma de 2.100.000 lei vechi.
În seara zilei de 28 noiembrie 2004, acelaşi inculpat, în loc public, prin ameninţare, a deposedat-o pe partea vătămată Ş.M. de suma de 210.000 lei vechi.
Prin Decizia penală nr. 173/ A din 22 iunie 2006, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de inculpatul C.M., a desfiinţat în parte sentinţa atacată numai cu privire la latura penală a cauzei şi rejudecând, a condamnat pe inculpatul C.M., la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen. (fapta din 27 noiembrie 2004), şi la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru fapta de tâlhărie, săvârşită la 28 noiembrie 2004.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni, sporită la 6 ani închisoare.
A fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului şi a fost dedusă, în continuare detenţia. De asemenea, s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul.
În şedinţa din 16 august 2006, Înalta Curte a pus în discuţia părţilor, din oficiu, cazul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia).
Apărătorul recurentului inculpat a invocat acest caz de recurs, arătând că Decizia instanţei de apel nu este motivată, nu se argumentează cu privire la ambele fapte reţinute inculpatului, ci doar numai cu privire la fapta din 7 noiembrie 2004 (nu din 27 noiembrie 2004).
Examinând recursul declarat de inculpat, Înalta Curte constată că este fondat pentru argumentele ce urmează:
Potrivit art. 383 alin. (1) C. proc. pen., Decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă, înafara menţiunilor prevăzute în art. 355, temeiurile de fapt şi de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, sau a oricăreia dintre soluţiile prevăzute în art. 379 pct. 2.
Contrar acestor prevederi, instanţa de apel nu a motivat soluţia de admitere a apelului cu referire la ambele fapte pentru care apelantul inculpat a fost condamnat, nu a mai menţionat nici prevederile art. 7 din Legea nr. 543/2001, făcând abstracţie de aceste dispoziţii avute în vedere de prima instanţă, iar în dispozitiv şi în minută apare ca dată a săvârşirii primei fapte, 27 noiembrie 2004, deşi fapta a fost comisă la 7 noiembrie 2004, (cum motivează, de altfel, în considerente însăşi instanţa de apel).
Potrivit art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înţelege.
Înalta Curte constată că toate aceste situaţii au incidenţă în cauză, deoarece nici hotărârea nu este motivată cu privire la ambele fapte comise de inculpat, considerentele deciziei contrazic dispozitivul (referitor la datele la care s-au comis faptele, respectiv, 7 şi 28 noiembrie 2004 nu 27 şi 28noiembrie 2004) şi din dispozitiv nu rezultă pedeapsa finală pe care o are de executat inculpatul în raport cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Totodată, menţinerea generică a celorlalte dispoziţii ale sentinţei este de natură a crea confuzii cu privire la pedeapsa pe care, în final, o are de executat inculpatul, ca urmare a reducerii pedepselor şi a pedepsei rezultante.
Cum aceste încălcări ale dispoziţiilor procedurale nu pot fi înlăturate în recurs decât prin casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei de către aceeaşi instanţă de apel, Înalta Curte, constatând că instanţa de apel, nemotivând, nu s-a pronunţat asupra aspectelor deja menţionate, va dispune admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă, arestarea preventivă de la 24 februarie 2005 la zi.
Se va menţine arestarea preventivă a inculpatului C.M.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 173/ A din 22 iunie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la instanţa de apel, respectiv, Curtea de Apel Galaţi.
Menţine măsura arestării preventive a recurentului inculpat C.M.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive de la 24 februarie 2005 la 16 august 2006.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 august 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4784/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4804/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
