ICCJ. Decizia nr. 5535/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5535/2006
Dosar nr. 8499/54/2006
Şedinţa publică din 26 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 223 din 8 mai 2006, Tribunalul Mehedinţi a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul R.C., în temeiul dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen.
Revizuientul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 120 lei din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 169 din 4 iulie 2002 a Tribunalului Mehedinţi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1839 din 10 aprilie 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, revizuientul R.C. a fost condamnat, la pedeapsa de 19 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) şi i) raportat la art. 176 lit. b) C. pen., constând în aceea că, la data de 8 mai 2001 a lovit-o cu sapa în cap pe partea vătămată B.D., aceasta decedând.
În motivarea cererii sale de revizuire, condamnatul a susţinut că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine vinovăţia sa, iar pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare.
Instanţa de fond a constatat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen. şi a respins cererea de revizuire.
La rândul său, prin Decizia penală nr. 213 din 26 iunie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 30 lei.
În termen legal, împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi, pe fond, admiterea cererii de revizuire şi reducerea cuantumului pedepsei ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 169 din 4 iulie 2002 a Tribunalului Mehedinţi.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat.
Prin cererea de revizuire formulată, condamnatul a criticat hotărârea judecătorească sus-arătată cu privire la situaţia de fapt şi vinovăţia reţinută, încadrarea juridică dată faptei, neaplicarea dispoziţiilor art. 44 şi 73 lit. b) C. pen., cuantumul pedepsei aplicate.
Art. 394 C. proc. pen., prevede cazurile de revizuire din analiza cărora rezultă că motivele invocate de recurentul R.C. nu se înscriu între cele limitativ şi expres statuate, ele constituind aspecte cunoscute şi rezolvate de instanţa de judecată care a dispus condamnarea inculpatului.
În consecinţă, Curtea constată că cererea de revizuire este nefondată, instanţa de judecată respingând-o în mod temeinic şi legal.
Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul revizuientului R.C. şi să dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul R.C. împotriva deciziei penale nr. 213 din 26 iunie 2006 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă pe recurentul revizuient la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5519/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5585/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
