ICCJ. Decizia nr. 6060/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6060/2006
Dosar nr. 24974/3/2004
Şedinţa publică din 20 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 102 din 26 ianuarie 2006 a Tribunalului Bucureşti a fost condamnat inculpatul N.M., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
S-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 24 august 2004 la 13 decembrie 2004.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.429.647 lei despăgubiri civile către SC P. SA Ploieşti.
S-a dispus confiscarea obiectelor care au servit la comiterea furtului de către inculpat care a fost obligat şi la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în noaptea de 29 iulie 2004, inculpatul împreună cu alte persoane rămase neidentificate, cu ajutorul unei instalaţii artizanale, montată în conducta P. ce traversează comuna Jilava, jud. Ilfov folosindu-se şi de un autoturism înmatriculat a sustras cantitatea de 200 litri motorină Euro Diesel aparţinând SC P. SA Ploieşti.
Prin Decizia penală nr. 406 din 25 mai 2006, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul inculpatului care a cerut achitarea cu motivarea că fapta lui nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care critică hotărârile pronunţate pentru greşita individualizare a pedepsei solicitând aplicarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea executării sub supraveghere prevăzută de art. 861 C. pen., motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 861 C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă între altele se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.
În cauză inculpatul a comis o infracţiune de furt calificat care se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani.
Faţă de inculpat s-a făcut aplicarea circumstanţelor atenuante judiciare de către instanţa de fond fără o motivare corespunzătoare. În absenţa apelului procurorului acestea au rămas aplicate.
Potrivit actelor dosarului inculpatul se dovedeşte un individ periculos care împreună cu alte persoane fură combustibili din conducte. În acest sens şi-a construit instalaţii artizanale care cu siguranţă nu au fost folosite prima dată însă în lipsa unei cercetări laborioase instanţele au fost obligate să se rezume la fapta dedusă judecăţii.
Faţă de împrejurările concrete ale faptei, şi faţă de pericolul pe care-l prezintă făptuitorul, în nici un caz nu se poate aprecia că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., s-ar putea realiza prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei şi că inculpatul nu va mai comite infracţiuni.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva deciziei penale nr. 406 din 25 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5986/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6272/2006. Penal. Lipsirea de libertate în... → |
|---|
