ICCJ. Decizia nr. 7349/2006. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.7349/2006

Dosar nr. 2263/32/2006

Şedinţa publică din 22 decembrie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 19 decembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 2263/32/2006, Curtea de Apel Bacău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. – Serviciul Teritorial Bacău de luare a măsurii arestului preventiv faţă de inculpatul V.C. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 19 decembrie 2006, orele 14, şi până la 16 ianuarie 2007, orele 14,00.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

Prin rezoluţia procurorului din 13 noiembrie 2006, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul V.C., ofiţer de poliţie (inspector) în cadrul I.P.J. Bacău, în funcţia de şef formaţiune cercetări penale, ofiţer principal 1, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 23 august 2006, a pretins şi primit suma de 71.000.000 lei vechi, echivalentul a 2000 Euro, de la denunţătorul R.G., în schimbul traficării influenţei pe care a lăsat-o să se creadă că o are comisarul şef de poliţie, şeful S.M.R.U. din cadrul I.P.J. Bacău şi cu ajutorul căruia urma să-i obţină angajarea într-un post de agent de poliţie.

Prin ordonanţa procurorului din 18 decembrie 2006, s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii susmenţionate.

S-a mai reţinut că arestarea preventivă a inculpatului se impune în temeiul art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., întrucât acesta a comis o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs prin care a învederat că nu sunt întrunite cerinţele art. 148 C. proc. pen., şi se impune punerea sa în libertate.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 148 C. proc. pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 şi există vreunul dintre cazurile menţionate la lit. a) - f).

În speţă, condiţiile impuse de textele de lege mai sus arătate sunt îndeplinite.

Astfel, inculpatul a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales, avocat R.L., iar probele administrate conduc la concluzia că sunt indicii temeinice că acesta a comis infracţiunea reţinută în sarcina sa, fiind întrunite cerinţele prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Astfel, declaraţiile martorilor R.G., R.G. şi M.N. se coroborează cu procesele verbale de confruntare, cu contractul de împrumut bancar şi graficul de rambursare a creditului, precum şi cu procesele verbale de redarea materialelor rezultate în urma interceptării convorbirilor înregistrate purtate între inculpat şi denunţător, în baza autorizaţiilor emise de judecător, mijloace de probă din care rezultă că sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Pentru fapta asupra căreia inculpatul este cercetat, respectiv trafic de influenţă, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 2 şi 10 ani închisoare, regăsindu-se condiţia impusă de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Sub aspectul pericolului social concret pe care lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta-o pentru ordinea publică se reţine că aceasta subzistă atât în raport cu poziţia inculpatului care a negat fapta cât şi cu impactul social indus în condiţiile în care o asemenea infracţiune a fost comisă de un împuternicit al statului la a veghea respectarea ordinii de drept.

Ca atare, fiind îndeplinite condiţiile cumulative ale luării măsurii arestării preventive a inculpatului, instanţa de fond a dispus o măsură legală şi temeinică, motiv pentru care recursul declarat va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.C. împotriva încheierii din 19 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. 2263/32/2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 decembrie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7349/2006. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs