Folosirea interpreților. Condiții. Audierea martorilor apărării. Dreptul la un proces echitabil
| Comentarii |
|
1. Omisiunea organului de urmărire penală de a asigura în mod gratuit folosirea unui interpret, în cazurile prevăzute în art. 128 C. proc. pen., atrage nulitatea relativă a actelor efectuate în cursul urmăririi penale, în condițiile art. 197 alin. (1) și (4) din același cod. Prin urmare, încălcarea prevederilor art. 128 C. proc. pen. poate fi invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului, invocarea acesteia pentru prima dată în apel fiind tardivă.2. Prevederile art. 6 paragraf 3 lit. d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, sunt respectate dacă inculpatului a avut posibilitatea de a contesta declarațiilor martorilor acuzării și au fost administrate probele în apărare cerute de acesta. Împrejurarea că unii dintre martorii propuși de inculpat în apărare nu au fost audiați, întrucât, deși au fost citați în mai multe rânduri de către instanță, au refuzat să se prezinte, iar instanța a depus toate diligențele pentru a asigura prezența acestor martori, nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, nr. 3039 din 12 Mai 2006
Prin sentința nr. 1263 din 23 septembrie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpatul K.J. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută în art. 174 - art. 176 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. și a celei de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (21) lit. c) din același cod.
Prin decizia nr. 1026 din 23 decembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, între altele, a respins apelul inculpatului. împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, prin care a susținut că urmărirea penală este lovită de nulitate în raport cu faptul că nu i-a fost desemnat un interpret, fiind încălcate dispozițiile art. 128 C. proc. pen.
Inculpatul a solicitat casarea deciziei pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, întrucât prin respingerea de către instanța de apel, între altele, a cererii de reaudiere a sa și a probei testimoniale au fost încălcate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, hotărârea fiind lovită de nulitate în condițiile art. 197 C. proc. pen.
Recursul formulat de inculpat nu este fondat.
înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art. 128 C. proc. pen. referitoare la cazurile și procedura de folosire a interpreților, potrivit cărora, când una din părți nu cunoaște limba română ori nu se poate exprima, organul de urmărire penală sau instanța îi asigură în mod gratuit folosirea unui interpret.
Inculpatul este cetățean român, de altă etnie, iar din anul 1998 locuiește în comuna O., localitate din apropierea Bucureștiului, neputând deci invoca faptul că nu cunoștea limba română.
în faza cercetării judecătorești și în căile de atac inculpatul a beneficiat de serviciile unui interpret, ca urmare a cererii exprese a acestuia.
în faza de urmărire penală, însă, inculpatul nu a solicitat folosirea unui interpret, și nici apărătorii săi aleși nu au formulat o astfel de cerere organelor de urmărire penală. Mai mult, inculpatul a dat și declarații olografe din care nu rezultă că nu înțelege limba română.
Chiar dacă susținerea inculpatului ar fi reală, încălcarea dispozițiilor legale referitoare la folosirea interpreților ar atrage nulitatea relativă a actelor efectuate pe parcursul urmăririi penale, în condițiile art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen.
Potrivit acestor prevederi, încălcarea dispozițiilor legale atrage nulitatea actului numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului, când partea este prezentă, sau la primul termen de judecată cu procedura completă, când partea a lipsit la efectuarea actului.
Or, în cauză, inculpatul a înțeles să invoce această nulitate numai cu prilejul motivării apelului declarat împotriva sentinței de condamnare, cerere care este tardivă, în raport cu dispozițiile legale citate.
De altfel, înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu se impune anularea urmăririi penale pentru motivul invocat de inculpat, în condițiile în care acesta a fost asistat în faza urmăririi penale de apărător desemnat din oficiu sau de apărători aleși - care nici cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală nu au înțeles să invoce această încălcare a dispozițiilor legale care ar fi putut atrage nulitatea relativă -, iar declarațiile date în faza de urmărire penală de către inculpat, inclusiv cele olografe, concordă cu declarația dată în faza cercetării judecătorești.
Se mai constată că, și în lipsa unui interpret în faza de urmărire penală, inculpatul a fost în măsură să înțeleagă și să comunice în limba română, limbă în care s-a desfășurat procedura în acea fază procesuală, mai ales că, după cum s-a subliniat, acesta a fost asistat de un apărător.
Inculpatul a mai invocat faptul că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, prin respingerea cererii de reaudiere a sa și a probei testimoniale.
într-adevăr, pe parcursul soluționării apelului declarat împotriva sentinței de condamnare, inculpatul a solicitat administrarea de probe, între altele, audierea martorilor B.T. și P.A., precum și reaudierea martorului D.B., după cum rezultă și din cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului, cerere respinsă de către Curtea de Apel.
însă se observă că nu s-a solicitat și reaudierea inculpatului.
înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că în aceste condiții nu se poate pune problema unei încălcări a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru că o astfel de cerere de reaudiere a inculpatului nu a fost formulată, iar dacă ar fi fost formulată trebuia să fie motivată pentru ca instanța să se poată pronunța cu privire la utilitatea, pertinența și concludența acesteia.
Inculpatul a beneficiat de un proces echitabil în înțelesul art. 6 paragraf 3 lit. d) din Convenție, în condițiile în care acestuia i-a fost acordată posibilitatea de a contesta mărturiile martorilor acuzării, au fost administrate probe în apărare, la cererea sa, cu respectarea principiului contradictorialității, pe parcursul procesului penal.
Cu privire la cererea de probatorii formulată în apel de către inculpat și respinsă de către instanță, înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în jurisprudența sa, instanța europeană a decis că dreptul unei persoane acuzate de săvârșirea unei fapte penale de a interoga martorii care îl acuză și de a obține convocarea martorilor în apărarea sa în aceleași condiții în care au fost audiați martorii acuzării nu poate merge, pe de o parte, dincolo de orice limite materiale într-o situație dată, iar, pe de altă parte, prin invocarea acestui drept nu se poate ajunge la blocarea desfășurării procedurii, mai ales atunci când în dosarul cauzei există alte elemente concludente pentru soluționarea ei.
în cauză, se constată că prima instanță a depus eforturi în vederea audierii martorilor B.T. și P.A., dispunând în mai multe rânduri citarea acestora, însă aceștia au refuzat să se prezinte în fața tribunalului.
Or, în condițiile în care prima instanță a depus toate diligențele legale pentru asigurarea prezentării martorilor în vederea audierii lor nu se poate concluziona că lipsa declarațiilor acestora a adus atingere dreptului la apărare al inculpatului.
De asemenea, nici reaudierea martorului D.B. nu se mai impunea în condițiile în care a fost audiat în instanță sub prestare de jurământ, în prezența inculpatului și a apărătorului său, când acesta a avut posibilitatea să exercite toate prerogativele dreptului la apărare în condițiile respectării principiului contradictorialității, punându-i întrebări direct și nemijlocit.
Față de considerentele ce preced, recursul inculpatului a fost respins.
| ← Deținerea de echipamente în vederea falsificării... | Neagravarea situației inculpatului în propriul apel. Rejudecare → |
|---|
