ICCJ. Decizia nr. 1009/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1009/2007
Dosar nr. 1054/43/2006
Şedinţa publică din 23 februarie 2007
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mureş, prin sentinţa penală nr. 133 din 1 iunie 2006 a condamnat pe inculpaţii:
1. OGS., la pedeapsa de 116 zile închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. şi cu art. 74, 76 lit. c) C. pen. şi art. 71, 64 lit. a) şi b) C. pen. S-a dedus din pedeapsa astfel aplicată reţinerea şi arestul preventiv efectuate de acest inculpat în intervalul 4 aprilie - 28 iulie 2005 şi s-a constatat executată, în întregime, pedeapsa astfel aplicată.
2. S.B.R., la pedepsele de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi a art. 74, 76 lit. c) C. pen. (fapta din 16 ianuarie 2005 şi pedeapsa de 116 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi a art. 74, 76 lit. c) C. pen. (fapta din 8 februarie 2005). S-au contopit pedepsele aplicate acestui inculpat, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 116 zile închisoare, făcând aplicarea art. 71, 64 lit. a) şi b) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante perioada reţinerii şi arestului preventiv efectuate de acest inculpat în intervalul 4 aprilie - 28 iulie 2005 şi s-a constatat executată în întregime pedeapsa aplicată prin această hotărâre.
3. B.I., la pedepsele de: un an închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74, 76 lit. b) şi art. 80 C. pen. şi un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu art. 75 lit. c) C. pen., a art. 74, 76 lit. b) şi art. 80 C. pen.
S-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B.I. prin sentinţa penală nr. 143 din 28 februarie 2005 a Judecătoriei Reghin, definitivă prin neapelare, s-a contopit această pedeapsă de 6 luni închisoare cu pedepsele de câte un an închisoare aplicate prin prezenta şi s-a dispus ca acest inculpat să execute pedeapsa rezultantă de un an închisoare, în condiţiile prevăzute de art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen. S-a dedus din această pedeapsă rezultantă perioada reţinerii şi arestului preventiv efectuate în intervalul 4 aprilie - 28 iulie 2005, inclusiv.
Prin aceeaşi hotărâre judecătorească s-a constatat că partea vătămată M.E. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat, că partea civilă F.M.Ş., prin reprezentanţii săi legali F.M.O. şi F.S.M., nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat şi a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a adopta această soluţie instanţa de fond a reţinut următoarea starea de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş din 18 aprilie 2005, inculpaţii B.I., minor, S.B.R. şi OGS. minor, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, astfel: inculpatul B.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.; inculpatul S.B.R., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu următoarele C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul OGS., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu art. 99 şi următoarele C. pen.
În seara zilei de 16 ianuarie 2005, inculpaţii S.B.R. şi B.I. l-au acostat pe F.M.Ş. între blocuri, într-un loc mai întunecos, i-au cerut nişte bani pe care partea vătămată i-a dat, după care, inculpatul B.I. a fugit după partea vătămată, a trântit-o de pământ, acesta a căzut jos, iar inculpatul S.B.R. a venit şi el acolo, a lovit-o pe partea vătămată şi i-a smuls lănţişorul de argint de la gât, după care împreună cu inculpatul B.I. care asistase la această scenă a smulgerii lănţişorului, au fugit de acolo. Lănţişorul de argint a fost vândut ulterior martorului F.D.P. pentru suma de 100.000 lei, bunul fiind recuperat şi restituit părţii vătămate, martorului fiindu-i înapoiată suma de bani.
În drept, fapta fiecărui inculpat, săvârşită în condiţiile mai sus descrise, în loc public şi pe timpul nopţii, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen.
Apoi, în seara zilei de 8 februarie 2005, cei trei inculpaţi s-au întâlnit şi au hotărât să facă rost de bani. Astfel, pe stradă observând-o pe partea vătămată M.E. care avea o geantă pe umăr şi un pachet în mână au urmărit-o pe aceasta când a intrat într-un bloc, scara acestuia fiind slab luminată. Acolo, cei trei au intrat în bloc, au început să urce scările şi la un moment dat inculpatul S.B.R. i-a tras geanta de pe umăr. Partea vătămată a încercat să se opună, ţinând de toarta genţii care însă s-a rupt şi datorită acestui fapt, partea vătămată a căzut pe scări, lovindu-se la mână. Imediat inculpaţii au părăsit în fugă locul faptei, însuşindu-şi geanta cu bunurile ce se găseau în ea. În aceeaşi seară inculpaţii au vândut o parte din bunuri martorului J.S.
În drept, fapta inculpaţilor descrisă mai sus, săvârşită în circumstanţele reale pe timpul nopţii, în loc public şi împreună, s-a constatat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., cu precizarea că faţă de inculpaţii B.I. şi OGS. se va face aplicarea prevederilor art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), activitatea lor infracţională circumscriindu-se sferei complicităţii morale.
Inculpaţii OGS. şi S.B.R. minori, nu au antecedente penale ei având la momentul săvârşirii faptelor neîmplinită vârsta de 16 ani, astfel că faţă de aceştia s-au reţinut a fi incidente prevederile art. 99 şi următoarele C. pen. Inculpatul B.I. era major la respectivul moment, astfel că faţă de acesta s-au reţinut dispoziţiile art. 75 lit. c) C. pen.
Aşadar, având în vedere aceste considerente, dovedită fiind existenţa infracţiunilor sub toate aspectele referitoare la elementele constitutive ale acestora, inclusiv cele referitoare la latura subiectivă, vinovăţia şi răspunderea penală a inculpaţilor, instanţa a făcut aplicaţiunea prevăzută de art. 345 alin. (2) C. proc. pen., iar faţă de inculpaţii minori şi a prevederilor art. 100 alin. (1) şi (2) C. pen. Instanţa s-a orientat înspre aplicarea unei pedepse şi faţă de inculpaţii minori, deoarece a apreciat că în raport de numărul şi gravitatea actelor materiale, în special în ceea ce priveşte pe inculpatul S.B.R., care a şi comis actele de agresiune şi de furt, aplicarea unei măsuri educative este insuficientă.
La stabilirea şi individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpaţilor, instanţa avut în vedere conform dispoziţiilor art. 52 şi ale art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), urmând a se ţine seama de toate circumstanţele reale ale cauzei, dar şi de cele personale ale fiecărui inculpat. Inculpaţii au avut o atitudine sinceră, recunoscând că au comis faptele, au avut o comportare corespunzătoare prezentându-se în faţa instanţei la termene de judecată fixate, au acoperit prejudiciile cauzate părţilor vătămate şi şi-au manifestat regretul cu privire la cele petrecute. Ţinând cont de toate aceste aspecte, instanţa a apreciat ca fiind justificată reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., cu raportare la art. 76 C. pen.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a constatat că prejudiciile produse celor două părţi vătămate au fost recuperate integral, acestea neînţelegând să exercite acţiuni civile în cauză.
Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal au declarat apel, parchetul şi inculpatul B.I.
Parchetul prin apelul declarat a criticat sentinţa pentru nelegalitate sub aspectul individualizării pedepselor ce a cerut a fi majorate.
Inculpatul B.I. prin apelul formulat a adus aceeaşi critică, numai că a solicitat a fi redusă.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia penală nr. 166/ A din 15 decembrie 2006, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş împotriva sentinţei penale nr. 133 din 1 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Mureş.
S-a desfiinţat parţial sentinţa şi rejudecând limitativ:
1. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului OGS. pentru săvârşirea infracţiunii incriminate de dispoziţiile art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu art. 99 şi următoarele C. pen., cu art. 74, 76 lit. c) C. pen. şi cu art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., de la 116 zile închisoare la 3 ani închisoare.
Elimină faţă de acest inculpat dispoziţia instanţei de fond prin care se constată executată, în întregime pedeapsa de 116 zile închisoare.
2. Majorează pedepsele aplicate inculpatului S.B.R. de la:
- 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu art. 99 şi următoarele C. pen., cu art. 74, 76 lit. c) C. pen., la 3 ani şi 6 luni închisoare.
- 116 zile închisoare, pentru comiterea infracţiunii incriminate de dispoziţiile art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen., cu art. 74 şi 76 lit. c) C. pen., la 4 ani închisoare.
Contopeşte pedepsele astfel aplicate inculpatului S.B.R., în pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare şi face aplicarea faţă de acest inculpat a dispoziţiilor art. 71 şi64 lit. a) şi b) C. pen.
3. Majorează pedepsele aplicate inculpatului B.I. de la:
- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi a art. 74 şi 76 lit. b) şi art. 80 C. pen., la 3 ani şi 6 luni închisoare.
- un an închisoare, pentru comiterea infracţiunii incriminate de dispoziţiile art. 26, raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi a art. 74, 76 lit. b) şi art. 80 C. pen., la 4 ani închisoare.
Anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B.I. prin sentinţa penală nr. 143 din 28 februarie 2005 a Judecătoriei Reghin, definitivă prin neapelate.
Contopeşte cele 3 pedepse, menţionate anterior, potrivit dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., în pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare, pedeapsă pe care inculpatul B.I. o va executa în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa penală apelată.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul B.I. împotriva sentinţei penale nr. 133 din 1 iunie 2006 a Tribunalului Mureş.
Cei trei inculpaţi, OGS., S.B.R. şi B.I., nemulţumiţi de această decizie, în termenul legal, au declarat recursurile de faţă, nemotivate în scris, de către primii doi inculpaţi, iar cel de-al treilea, respectiv inculpatul B.I., a reluat motivul invocat în apel şi anume a cerut reducerea pedepselor dar şi suspendarea executării acestora.
În şedinţa publică de astăzi, inculpatul OGS. şi S.B.R. au solicitat ca instanţa, să ia act de faptul că, ei înţeleg să-şi retragă recursurile.
În aceste împrejurări, cu privire la aceşti doi inculpaţi recurenţi, Curtea, văzând a fi îndeplinite cerinţele art. 3854 alin. (2) precum şi ale art. 369 C. proc. pen., urmează a lua act de manifestarea de voinţă a acestora, în sensul celor sus-menţionate.
Recursul declarat de inculpatul B.I. urmează a se vedea că este nefondat şi ca atare va fi respins, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
După examinarea probatoriului administrat, în raport de critica adusă precum şi din oficiu, Curtea reţine că acesta a fost evaluat corect şi complet iar încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de acest recurent este cea legală, corespunzătoare activităţilor infracţionale efectiv întreprinse de acesta.
Cum, la stabilirea pedepselor aplicate acestui inculpat, pentru cele 2 infracţiuni de tâlhărie (fapte deosebit de grave, ce aduc atingere atât patrimoniului persoanei, dar şi integrităţii corporale a acesteia) la care a atras şi participarea celorlalţi doi coinculpaţi minori, recunoscându-i-se şi circumstanţe atenuante, prin aplicarea art. 74 şi 76 C. pen., i s-au aplicat pedepse sub limita minimă prevăzută de textul ce incriminează faptele, nu se poate primi critica făptuitorului în sensul că sancţiunile penale sunt prea severe.
Într-adevăr, pedepsele majorate în apelul parchetului admis, la câte 3 ani şi 6 luni şi respectiv 4 ani închisoare pentru inculpatul recurent B. nu pot fi socotite excesive nu numai pentru cele analizate ci şi pentru motivul că, acest făptuitor în anul 2005 prin sentinţa penală nr. 143 din 28 februarie 2005 a Judecătoriei Reghin a mai fost condamnat la 6 ani închisoare cu suspendare şi cu toată această înţelegere din partea instanţei, faţă de persoana sa (ce ar fi putut a se îndrepta) a ajuns să comită noi infracţiuni.
Ca atare, recursul declarat de inculpatul B.I. va fi respins, ca nefondat, în baza textului enunţat şi menţinută hotărârea atacată.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen., faţă de inculpaţii recurenţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 166/ A din 15 decembrie 2006 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpaţii OGS. şi S.B.R. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului sumele de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 961/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1013/2007. Penal → |
|---|
