ICCJ. Decizia nr. 1333/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1333/2007
Dosar nr. 2208/1/2007
Şedinţa publică din 9 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Pe rolul Curţii de Apel Timişoara, se află în curs de soluţionare cauza de fond, privindu-l pe inculpatul L.F.I., recidivist, trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriu Ministerului Public, D.I.I.C.O.T., Serviciul teritorial Timişoara, din 9 decembrie 2006 pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 535/2004; art. 33 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege, precum şi art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) pentru fiecare infracţiune dar şi cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., faptele fiind în concurs real.
Astfel, s-a reţinut că inculpatul a iniţiat un plan, minuţios pregătit şi care ar fi avut ca punct final, curmarea de vieţi omeneşti, vătămarea corporală a cât mai multe persoane, precum şi distrugerea de bunuri şi crearea de panică şi teamă, cu scopul de a atrage atenţia, autorităţilor statului român, ca aliat N.A.T.O.
În acest scop inculpatul şi-a procurat şi a deţinut un dispozitiv explozibil improvizat şi două butelii, pentru a comite actul terorist de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător.
Punctul final, inculpatul nu l-a realizat, datorită intervenţiei prompte, a organelor abilitate de lege, pentru prevenirea şi combaterea dar şi pedepsirea unor astfel de infracţiuni, în ziua de 26 iunie 2006 în oraşul Lugoj.
S-a mai reţinut în sarcina inculpatului că, în aceeaşi zi de 26 iunie 2006, a şi condus pe drumurile publice şi anume pe raza localităţii Buziaş, fără a poseda permis de conducere, autoturismul Renault.
De îndată ce s-a înregistrat această cauză, instanţa de fond, şi-a adus la îndeplinire obligaţia prevăzută de art. 3002 şi 160b C. proc. pen., inculpatul fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv.
În aceste împrejurări şi după verificări, prin încheierea din 22 februarie 2007, Curtea de Apel Timişoara, constatând că măsura arestării preventive a inculpatului, a fost luată corect şi legal şi că nu s-au schimbat, temeiurile avute în vedere la data arestării, a menţinut privarea de libertate a acestuia, în baza textelor de mai sus şi art. 148 C. proc. pen.
Inculpatul, nemulţumit de această dispoziţie, în termenul legal, a declarat recursul de faţă, solicitând ca în continuare, să fie efectuată cercetarea sa judecătorească, în stare de libertate, socotindu-se nevinovat de faptele pentru care a fost trimis în judecată. Mai susţine că acest proces a fost înscenat împotriva sa, de serviciile speciale, fiind recidivist.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând actele şi probatoriul cauzei, în raport de criticile aduse de inculpat, dar şi faţă de cerinţele art. 3002 şi 160b C. proc. pen., constată că încheierea atacată este temeinică şi legală şi ca atare va fi menţinută.
Se va reţine aceasta, deoarece cercetarea judecătorească se află la început, iar temeiurile care au impus arestarea preventivă a inculpatului se regăsesc în prevederile art. 148 C. proc. pen. şi nu au dispărut.
Ca atare, gravitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, dar şi pericolul concret pentru ordinea publică, pe care-l reprezintă recurentul, în această fază procesuală de început apare nefondată şi prematură, susţinerea recurentului în sensul că nu mai există motivele de privare de libertate.
În consecinţă, se va reţine că, cererea inculpatului de a fi judecat în continuare, în stare de libertate, nu are temei nici în fapt şi nici în drept, iar motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă sunt justificate pe deplin, nu s-au schimbat şi nici nu au încetat.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpat, va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat L.F.I. împotriva încheierii de şedinţă din 22 februarie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 7459/59/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1311/2007. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1556/2007. Penal → |
|---|
