ICCJ. Decizia nr. 532/2007. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 532/2007

Dosar nr. 763/1/2006

Şedinţa publică din 30 ianuarie 2007

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 ianuarie 2007 pronunţată în dosarul nr. 27487/3/2005 (2198/2006) al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pe rol fiind soluţionarea apelurilor formulate de inculpaţii M.D.D., R.P.C. şi O.C. împotriva sentinţei penale nr. 599/2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a luat în discuţie starea de arest a inculpaţilor M.D.D. şi R.P.C.

Constatând că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, s-a menţinut măsura arestării preventive a acestora.

În termen legal, inculpatul M.D.D. a declarat recurs împotriva încheierii menţionate, solicitând punerea şi judecarea sa în libertate, pentru a i se da posibilitatea de a se reabilita şi reintegra în societate, arătând că mai are 2 luni până la comisia de liberare, că are un raport bun şi că, coinculpatul din dosar, O., deşi are o pedeapsă mai mare ca a sa, se judecă în libertate.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua faţă de acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol prevăzând arestarea preventivă.

Art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 şi inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Cu referire la motivul de recurs invocat, se reţine că instanţa de apel, la 16 ianuarie 2007 a constatat că, faţă de dispoziţiile art. 148 lit. b) şi f) C. proc. pen., având în vedere că inculpatul a fost cercetat, trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. c) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat şi impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfăşurării procesului penal, în raport de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, prin care se aduce atingere în cel mai înalt grad sănătăţii publice, de modalitatea de săvârşire, de urmările produse şi impactul asupra societăţii, precum şi faţă de persoana inculpatului, astfel că a dispus menţinerea stării de arest a acestuia.

Ca atare, încheierea pronunţată la 16 ianuarie 2007 este legală.

Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpatul M.D.D. nefiind fondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

În baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D.D. împotriva încheierii din 16 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 27487/3/2005 (2198/2006).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 ianuarie 2007.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 532/2007. Penal