ICCJ. Decizia nr. 1531/2008. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 1531/2008
Dosar nr. 1617/11/200.
Şedinţa publică din 5 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 279 din 5 octombrie 2007 a Tribunalului Bihor a fost condamnat inculpatul A.L. în baza art. 197 alin. (3) cu aplicarea art. 74 lit. b) C. pen. la 4 ani închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.
În baza art. 863 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi obligarea inculpatului de a respecta măsurile de supraveghere prevăzute de alin. (1) lit. a), b), c) şi e) şi alin. (3) lit. b) şi d) ale aceluiaşi text.
Potrivit art. 359 C. proc. pen. a fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (4) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 25 februarie 2006 la 16 februarie 2006.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 20.000 lei daune morale către partea civilă M.R., prin reprezentant legal R.M.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut, în fapt că, în seara zilei de 23 ianuarie 2006 în jurul orelor 19,00 inculpatul s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate M.R.I., în vârstă de 11 ani, pentru a cere ţigări de la fratele ei, însă aceasta, fiind singură, inculpatul a trântit-o pe pat, i-a pus mâna la gură şi a violat-o ameninţând-o că o omoară dacă spune cuiva ce s-a întâmplat.
După consumarea actului sexual, inculpatul a aruncat lângă pat ambalajul prezervativului folosit.
Imediat după săvârşirea faptei, minora a povestit mamei sale cele întâmplate, aceasta găsind ambalajul arătat.
Potrivit certificatului medico-legal efectuat la 24 ianuarie 2006, aflat în dosar, rezultă că minora M.R.I. prezenta himen complezant , uşor dilatabil, care permite raport sexual fără deflorare şi o coroziune în sfera genitală, ce poate data din 23 ianuarie 2006 produsă posibil prin raport sexual sau manopere digitale.
Apărarea inculpatului în sensul că ar fi întreţinut raport sexual cu acordul victimei a fost înlăturată de instanţa care a avut în vedere raportul de expertiză medico-legală din 8 martie 2006.
Potrivit acestei probe ştiinţifice, minora parte vătămată prezenta o dezvoltare fizică şi neuropsihică corespunzătoare vârstei şi ca eventualul acord pe care 1-a dat pentru întreţinerea unui contact sexual a fost realizat în condiţiile în care ea nu a putut aprecia corect sensul şi consecinţele gestului incriminat, minora neavând discernământul format.
Ca atare, fapta inculpatului asupra unei copile de 11 ani a fost considerată viol, conform art. 197 alin. (3) C. pen.
Referitor la inculpat, s-a apreciat, în baza expertizei medico-legale psihiatrice că el prezintă un intelect mai slab dezvoltat, dar că are discernământul păstrat.
Având în vedere starea de fapt şi ţinând seama de conduita anterioară general bună în familie şi societate a inculpatului, de atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal şi de lipsa antecedentelor penale, instanţa a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante conform art. 74, art. 76 C. pen., coborând pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.
Totodată, ţinând seama de toate aceste date pozitive şi de raportul de evaluare aflat în dosar s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins, fără executare, în condiţiile art. 861 C. pen., respectiv prin suspendarea executării sub supraveghere a respectivei pedepse.
Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 6/A din 29 ianuarie 2008 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a desfiinţat hotărârea primei instanţe în sensul că în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatul A.L. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) şi e) pe o durată de 2 ani după considerarea ca executată a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată în condiţiile art. 861 C. pen.
Prin aceeaşi decizie, a fost respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă M.R.I. şi s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul A.L.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar, primind criticile din apelul parchetului a constatat că prima instanţă a omis să aplice inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen., deşi aceasta era obligatorie conform art. 65 alin. (2) cu referire la art. 197 alin. (3) C. pen.
Referitor la apelul părţii civile prin care s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu executare în regim privativ de libertate pentru infracţiunea de viol săvârşită, s-a apreciat că aplicarea pedepsei în condiţiile art. 861 C. pen. este în măsură să atingă scopul preventiv şi educativ atribuit de lege.
Tot astfel, s-a considerat că cererea părţii civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 5000 lei daune materiale şi la majorarea daunelor morale la 200.000 lei nu este întemeiată, respectivele daune nefiind dovedite.
În sfârşit, privitor la inculpat s-a luat act că acesta a înţeles să îşi retragă apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal partea civilă M.R.I. care, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a susţinut că pedeapsa aplicată a fost greşit individualizată, solicitând ca sancţiunea aplicată să fie executată în regim de detenţie, prin privare de libertate.
Recursul declarat este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (1) C. pen. la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama, între altele, gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, iar potrivit art. 861 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod, se poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere , când se apreciază în raport de persoana şi comportamentul după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceasta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.
Or, din examinarea actelor dosarului se constată că instanţele nu au ţinut seama de dispoziţiile imperative evocate că fapta săvârşită de inculpatul major A.L. în vârstă de 23 de ani, şi având discernământul integru, asupra unei copile de 11 ani, lipsită de discernământ conform expertizei medico-legale aflate în dosar, prezintă un pericol social deosebit care impunea un tratament juridic mai sever sub aspectul modalităţii de executare, respectiv prin privare de libertate, pentru ca, astfel, să fie realizat scopul preventiv şi reeducativ al pedepsei conform art. 52 C. pen., cât şi reintegrarea în comunitate a inculpatului.
În consecinţă, constatând întemeiate criticile formulate, Curtea în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de partea civilă şi a casa ambele hotărâri numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului.
Rejudecând cauza în aceste limite se va dispune înlăturarea dispoziţiilor art. 861, art. 863 şi art. 71 alin. (5) C. pen. şi va stabili că pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului A.L. pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen. cu reţinerea art. 74 şi art. 76 C. pen. să fie executată în regim de detenţie, conform art. 57 C. pen.
Se vor menţine celelalte dispoziţiile ale hotărârilor atacate şi se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de partea vătămată M.R.I. împotriva deciziei penale nr. 6/A din 29 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în parte Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 279/P din 5 octombrie 2007 a Tribunalului Bihor, secţia penală, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului.
Înlătură dispoziţiile art. 861, art. 863 şi art. 71 alin. (5) C. pen. şi art. 359 C. proc. pen.
Dispune executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicate inculpatului A.L. pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen. cu reţinerea art. 74, art. 76 C. pen., în regim de deţinere conform art. 57 C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu intimatului inculpat A.L., în sumă de 100 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1353/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1541/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
---|