ICCJ. Decizia nr. 1550/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr.1550/2008
Dosar nr. 3872/107/200.
Şedinţa publică din 6 mai 2008
Asupra recursului penal de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 363 din 3 decembrie 2007, Tribunalul Alba l-a condamnat pe inculpatul B.M.N. la o pedeapsă de 17 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
Inculpatul a fost condamnat şi la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de port ilegal de armă albă în public, faptă prev. de art. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, în final acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 17 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus prevenţia de la 04 decembrie 2006 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuţitului briceag folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunii.
S-a luat act că părţile civile au renunţat la daunele materiale solicitate ca urmare a achitării sumei de 3000 lei de către tatăl inculpatului, B.N., şi au renunţat la daunele morale solicitate.
S-a luat act că partea civilă B.V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că în noaptea de 23/24 noiembrie 2006, între inculpat şi victima B.G.V. a izbucnit un conflict spontan, în timp ce se aflau în localul U. din Alba lulia, ocazie cu care inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele în abdomen, şi a tăiat-o cu ciobul unei sticle pe spate, victima suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale, şi deşi victima a obţinut certificat medico-legal, nu a formulat plângere penală relativ la acest incident.
La data de 3 decembrie 2006, victima, însoţită de martorul M.D., s-a deplasat la localul „Pasaj", aşezându-se la o masă la care se mai aflau şi alte persoane.
Localul „Pasaj" are trei intrări: două care asigură accesul dinspre bulevardul Transilvaniei, una fiind folosită de clienţi şi alta pentru aprovizionare, şi a treia, în capătul culoarului dintre mese, care permite accesul dinspre parcul Cetate, în acea noapte fiind deschisă doar intrarea pentru clienţi, care asigura accesul dinspre b-dul Transilvaniei.
La ora 1.00 din noaptea de 03/04 decembrie 2006, a venit în local şi inculpatul însoţit de D.I. şi O.C., care au stat la o altă masă.
La cea de-a treia masă s-a aşezat martorul A.N.
Inculpatul consumase anterior 9-10 beri, fiind şi în alte localuri.
Atât inculpatul, cât şi victima au povestit celor care se aflau la masă despre incidentul din localul U.
Martorul D.I. s-a dus la un moment dat spre masa victimei şi i-a adresat injurii şi ameninţări, ca şi martorului M.D., fiind oprit de O.C., care I-a luat şi I-a dus la masa lor, după care a sunat de pe telefonul mobil, solicitând intecvenţia unui echipaj de poliţie, pentru evitarea unui scandal.
Victima I-a asigurat în acest timp pe administratorul localului că nu va face scandal.
La scurt timp, în local a venit şi echipa de poliţie ce fusese solicitată de martorul O.C., unul dintre ei solicitând inculpatului, martorilor D. şi O, să iasă afară.
Doar martorul O. a dat curs solicitării agenţilor de poliţie, iar afară Ie-a relatat celor doi despre incidentul petrecut în urmă cu două zile, spunând că celorlalţi doi le este teamă să iasă afară, ca să nu fie agresaţi de victimă şi însoţitorii lui.
Cei doi agenţi i-au cerut martorului să-i aducă afară pe inculpat şi pe D., solicitare la care martorul s-a conformat, a reuşit să-i convingă pe prietenii săi să iasă, iar când cei doi s-au ridicat de la masă, având câte o sticlă goală de bere în mână, au fost observaţi de victimă, care s-a speriat crezând că cei doi se îndreaptă spre masa lui, a luat un scaun şi I-a aşezat în dreptul pieptului, cu intenţia de a se apăra de un eventual atac, solicitând celor doi să lase sticlele din mână, pentru că nu are nimic cu ei.
Inculpatul a scos din haină un briceag, victima I-a împuns cu scaunul şi s-a retras spre barul localului, împreună cu M.D., care a sărit în ajutorul lui, fiind urmaţi de inculpat şi D.I.
Victima a luat două cozi de mătură, a dat una lui M., pentru a se apăra de intenţiile vădit agresive ale inculpatului şi prietenului său, D. a încercat să-l lovească pe M., dar nu a reuşit pentru că acesta din urmă l-a lovit cu coada măturii în zona umărului şi a urechii drepte, iar coada s-a rupt, după care M. a fugit către ieşirea care dădea spre parcul Cetate, dar a fost ajuns de D., cei doi lovindu-se reciproc.
În local, victima a lovit pe inculpat cu coada măturii, care s-a rupt, a luat apoi un scaun în mâini, cei doi împingându-se spre ieşirea dinspre parc, moment în care victima a scăpat scaunul din mână.
Inculpatul a ridicat mâna în care avea sticla de bere, victima la rândul ei a ridicat mâna pentru a se apăra, descoperindu-şi pieptul, moment în care inculpatul i-a aplicat o lovitură de cuţit în piept, încercând să o mai lovească o dată, dar fiind împiedicat de martorul D.A.I.
Victima a fugit afară, iar martorul D.A.I. a luat un taxi şi l-a transportat la spital, dar victima a decedat înainte de a se putea interveni pentru salvarea vieţii sale.
Inculpatul a părăsit localul, a ascuns briceagul într-un rond de flori, unde a fost găsit ulterior de organele de poliţie, s-a întors în local şi s-a aşezat la masă pentru a da impresia că nu s-a întâmplat nimic.
Situaţia de fapt este probată de ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală, dar şi în cea a cercetării judecătoreşti, raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză, stabilind că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei plăgi înţepate-tăiate toracale cauzată prin lovirea activă cu un corp contondent înţepător-tăietor, între leziuni şi deces existând legătură de cauzalitate.
De asemenea, planşele fotografice de la faţa locului au arătat dinamica producerii incidentului, iar martorii oculari au relatat împrejurările în care s-a comis fapta şi care concordă cu situaţia de fapt reţinută de instanţă, în sensul că în momentul în care inculpatul a lovit victima, aceasta nu avea nici un obiect contondent în mână.
Din întreg ansamblul probator existent la dosarul cauzei, instanţa de fond a reţinut că în seara incidentului, inculpatului nu i-a fost frică de un eventual atac agresiv al victimei asupra sa, pentru că în caz contrar, ar fi cerut ajutorul poliţiştilor care se deplasaseră la local, pentru a putea părăsi barul în siguranţă.
În declaraţia sa, inculpatul a arătat că a luat sticla de bere în mână pentru a-i termina conţinutul, intenţionând să iasă în acel moment din local, sticla fiind spartă de inculpat care a dorit să se apere de atacul victimei.
Se pretinde de inculpat că l-a înjunghiat pe partea vătămată, doar după ce a primit o lovitură peste spate.
Se reţine de instanţa de fond că, potrivit declaraţiilor martorilor oculari, inculpatul a scos briceagul, pe care l-a deschis, imediat după ce s-a ridicat de la masă, şi nu după ce a fost lovit de victimă cu coada de mătură.
Nu se poate reţine nici că inculpatul a săvârşit fapta în legitimă apărare, dat fiind că toţi martorii oculari, unii fiind chiar prieteni cu inculpatul, au declarat că cel care a pornit agresiunea a fost chiar inculpatul, care s-a apropiat ameninţător de victimă şi a încercat să o lovească.
Acţiunea victimei de a lovi inculpatul cu o coadă de mătură nu poate fi interpretată decât ca o apărare a acesteia faţă de atacul agresiv declanşat de inculpat, cu atât mai mult cu cât, în momentul în care inculpatul şi martorul D. s-au apropiat de masa victimei, aceasta Ie-a strigat să plece, că nu are nimic cu ei.
Faţă şi de împrejurarea că inculpatul a refuzat să iasă din local la solicitarea agentului de poliţie, instanţa de fond a reţinut că acesta nu se afla într-o stare de temere fată de victimă.
Inculpatul nu a putut justifica nici de ce avea asupra sa briceagul, pe care pretinde că îl folosea pentru a mânca la serviciu, în condiţiile în care incidentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, ori inculpatul plecase de acasă cu intenţia de a frecventa mai multe localuri şi nu pentru a merge la serviciu.
Nu poate fi reţinută nici scuza provocării, deoarece victima nu a făcut nici un gest care să provoace inculpatului o puternică tulburare sau emoţie, ci doar a încercat să se apere faţă de atacul nejustificat al acestuia.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a ţinut cont de criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, dar şi atitudinea parţial sinceră pe care a manifestat-o acesta ulterior producerii faptei.
Împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru motive de netemeinicie, legate de faptul că instanţa de fond nu a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen., fapta fiind săvârşită sub imperiul unei puternice emoţii cauzate de atitudinea victimei, fapt care ar fi atras reducerea pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Se solicită ca, în cazul în care nu se va retine circumstanţa atenuantă a provocării, să se reducă pedeapsa până la limita minimă specială prevăzută de lege, având în vedere atitudinea inculpatului după producerea faptei.
Instanţa de apel, analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate de inculpat, a constatat că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, a administrat probatoriul necesar în vederea stabilirii laturii obiective şi subiective a cauzei, a făcut o justă încadrare juridică a faptei săvârşite de inculpat, reţinând corect modalitatea în care s-a comis.
Instanţa de apel a constatat că reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. nu se justifică, deoarece victima l-a lovit pe inculpat aflându-se într-o puternică stare de tulburare determinată de atacul deosebit de agresiv al inculpatului, care s-a îndreptat spre victimă având o sticlă de bere şi un briceag în mână, cu atât mai mult fiind justificată această atitudine a victimei cu cât în urmă cu 10 zile fusese din nou victima unei agresiuni exercitate de inculpat, care s-a soldat cu leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.
Aşadar, nu se poate reţine că inculpatul s-a aflat într-o stare de surescitare nervoasă de proporţii, caracteristică circumstanţei atenuante a provocării.
Având însă în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, vârsta sa la data comiterii faptei, atitudinea de regret manifestată după săvârşirea infracţiunii, stăruinţa depusă de acesta pentru repararea pagubei, aplicarea unei singure lovituri de cuţit victimei, lovirea inculpatului de către victimă cu o coadă de mătură, dar şi circumstanţele în defavoarea inculpatului, respectiv agresiunea exercitată anterior asupra victimei, amendarea sa contravenţională pentru furt calificat, încercarea de a ascunde briceagul, instanţa de apel a apreciat că o diminuare a cuantumului pedepsei aplicate, va asigura o justă proporţionalitate a acesteia, neutralizarea şi reeducarea inculpatului.
Faţă de aceste considerente, prin Decizia penală nr. 16/A din 21 februarie 2008, Curtea de Apel Alba lulia, secţia penală, a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr. 363/2007 a Tribunalului Alba, pe care a desfiinţat-o în latură penală, privind individualizarea judiciară a pedepsei stabilite pentru infracţiunea de omor calificat, şi, în rejudecare, în aceste limite, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 174-175 lit. i) C. pen. şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) a contopit pedepsele aplicate inculpatului, de 15 ani închisoare şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de port ilegal de armă albă în public, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A menţinut în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a computat din durata pedepsei durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 decembrie 2006 la 21 februarie 2008.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, invocând motive de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârii, în esenţă aceleaşi ca şi cele invocate în apel.
Examinând hotărârea prin prisma criticilor recurentului, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 şi 17 C. proc. pen., ca şi din oficiu pentru cazurile eununţate de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Probele administrate în cauză relevă fără echivoc că în noaptea de 03/04 decembrie 2006, în loc public, inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu un briceag în zona pieptului, provocându-i o plagă înţepată- tăiată toracală, cu leziuni pulmonare, cauzându-i o hemoragie internă şi externă şi, în final decesul.
Împrejurările în care s-a săvârşit infracţiunea sunt cele reţinute de instanţele anterioare, care au respins în mod justificat solicitarea inculpatului de a se reţine circumstanţa atenuantă legală prev. de art. 73 lit. b) C. pen.
Între inculpat şi victimă a mai avut loc un incident, în noaptea de 23/24 noiembrie 2006, când inculpatul a aplicat victimei lovituri cu pumnii şi picioarele, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.
Ei s-au reîntâlnit în noaptea de 03/04 decembrie 2006 în localul „Pasaj" din municipiul Alba lulia, fiind însoţiţi fiecare de alte persoane.
De teama unui scandal, martorul O.C., care-l însoţea pe inculpat, a solicitat intervenţia poliţiei.
Lucrătorii de poliţie O.D. şi N.M. s-au prezentat şi au solicitat inculpatului şi martorilor care-l însoţeau să părăsească incinta localului, însă au fost ascultaţi doar de martorul O., inculpatul şi martorul D.I. refuzând.
Aceste aspecte relevă faptul că inculpatul nu poate invoca teamă faţă de o agresiune din partea victimei.
La plecarea din local, inculpatul şi martorul D. au luat asupra lor câte o sticlă de bere golită şi s-au îndreptat spre ieşire, direcţie în care se afla şi masa la care stătea victima.
Observând că inculpatul se apropie ameninţător de masa sa, victima Ie-a solicitat celor doi să lase sticlele jos şi să plece.
După ce au fost refuzaţi, victima şi martorul M. s-au retras şi s-au înarmat cu câte o coadă de mătură pentru a se apăra.
În continuare, martorul D.I. l-a agresat pe martorul M., iar inculpatul a agresat victima.
Văzând că este înarmat, victima l-a lovit cu coada de mătură, care s-a rupt în bucăţi, după care a luat un scaun pentru a se proteja. Cei doi s-au împins spre ieşirea către parcul Cetate şi, la un moment dat, victima a scăpat scaunul din mâini, aflându-se faţă în faţă cu inculpatul.
După ce inculpatul a ridicat mâna în care avea sticla de bere, victima a ridicat instinctiv braţul, pentru a se apăra, dar şi-a descoperit pieptul, moment în care inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în zona toracală.
Încercând să aplice încă o lovitură, inculpatul a fost împins de martorul D.A.I.
Împrejurările reţinute mai sus dovedesc faptul că inculpatul se afla în continuarea unei atitudini de agresivitate faţă de victimă şi că numai reacţia victimei ar putea fi apreciată ca un răspuns la provocare.
Înarmat cu un briceag şi având asupra sa o sticlă de bere, executând acte de agresiune deosebit de grave, inculpatul a acţionat în scopul suprimării vieţii victimei, beneficiind şi de ascendentul moral pe care-l avea în raport cu victima.
În aceste condiţii, nu se poate reţine existenţa circumstanţei atenuante legale prev. de art. 73 lit. b) C. pen. privind săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinate de o provocare din partea victimei.
Pedeapsa aplicată inculpatului şi modalitatea de executare răspunde cerinţelor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dată fiind vârsta acestuia şi preocuparea pentru repararea prejudiciului.
Reducerea pedepsei ar lipsi de eficienţă sancţiunea penală şi ar afecta scopul preventiv al acesteia, în condiţiile în care Înalta Curte constată o escaladare a infracţiunilor de violenţă şi, îndeosebi, a omuciderilor.
În consecinţă, apreciind ca legală şi temeinică hotărârea instanţei de apel, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul inculpatului ca nefondat.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 04 decembrie 2006 la zi.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M.N. împotriva deciziei penale nr. 16/A din 21 februarie 2008 a Curţii de Apel Alba lulia.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 4 decembrie 2006 la 6 mai 2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1541/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1552/2008. Penal → |
|---|
