ICCJ. Decizia nr. 2035/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2035/2008
Dosar nr. 74/59/200.
Şedinţa publică din 5 iunie 2008
Asupra recursurilor de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 75/PI din 3 aprilie 2008, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarii C.S. şi C.M. împotriva rezoluţiei din 6 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 414/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, menţinută prin rezoluţia procurorului general din 4 ianuarie 2008 dată în dosarul nr. 1129/11/2/2007.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele.
Prin plângerea formulată de petiţionari la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări împotriva magistratei judecătoare R.L., pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), susţinându-se că a respins, în mod abuziv, o cerere de ordonanţă preşedinţială.
Prin rezoluţia din 6 decembrie 2007, dată în dosarul nr. 414/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 228 cu referire la art. 209 alin. (3) şi (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistrata judecătoare pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
S-a reţinut, în esenţă, că magistrata judecătoare a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petiţionari, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile specifice pentru admiterea acesteia, soluţia fiind recurată de petiţionari. Recursul petiţionarilor a fost respins, ca netimbrat.
Împotriva soluţiei procurorului, petiţionarii au formulat plângere, susţinând că hotărârea este abuzivă şi că au plătit taxa de timbru în recurs, dar din vina unei grefiere instanţa a reţinut greşit neachitarea acesteia.
Prin rezoluţia din 4 ianuarie 2008, dată în dosarul nr. 1129/11/2/2007 a procurorului general, a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală şi temeinică.
Împotriva ambelor rezoluţii ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, petiţionarii au formulat plângere la instanţă, susţinând că magistrata nu a pronunţat o hotărâre corectă, nu a studiat cauza îndeajuns şi ar fi trebuit să se autorecuze.
Instanţa de fond, prin sentinţa penală sus-menţionată, a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarilor şi a menţinut soluţiile procurorului, reţinând, în esenţă, următoarele:
Instanţa penală, sesizată cu plângere, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., nu are temei legal pentru a se pronunţa ca instanţă de control judiciar în cauza civilă soluţionată printr-o hotărâre nefavorabilă petiţionarilor, întrucât pretinsele erori jurisdicţionale nu pot fi examinate pe această cale, cu atât mai mult cu cât aceştia au exercitat calea de atac a recursului, anulat ca netimbrat de instanţa de recurs.
Referitor la celelalte pretinse infracţiuni indicate în plângerea petiţionarilor, instanţa a reţinut că plângerea formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. învesteşte instanţa cu controlul legalităţii şi temeiniciei rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în jduecată, cu referire exclusivă la infracţiunea pentru a cărei pretinsă săvârşire organul de cercetare penală a fost sesizat conform art. 221 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei petiţionarii au declarat recurs, pe care l-au motivat în scris la fila 2 din dosar.
Recursurile declarate sunt nefondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, instanţa de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionari, ca nefondată.
Într-adevăr, aşa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în cauză nu sunt indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii reclamate în sarcina intimatei judecătoare, aceasta îndeplinindu-şi, în mod corect, atribuţiile de serviciu.
Criticile petiţionarilor, care se referă la modul de soluţionare a cauzei de către intimata judecătoare, nu pot constitui un motiv pentru tragerea la răspundere penală a magistratei sub aspectul săvârşirii infracţiunii reclamate de petiţionari.
Persoanele care îndeplinesc o activitate de jurisdicţie în cadrul instanţelor de judecată, îşi desfăşoară activitatea în temeiul legii, având obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile ce le revin, prin pronunţarea unor soluţii legale şi temeinice, în raport de probele administrate, ce pot fi verificate şi defiintate prin intermediul căilor legale de atac.
Desfăşurarea activităţii de jurisdicţie nu poate fi concepută fără independenţa şi autonomia acelora care realizează sau înfăptuiesc justiţia, principiu înscris în Constituţie şi în Statutul Magistraţilor.
Aşa fiind, hotărârile judecătoreşti nu pot fi criticate decât prin intermediul căilor legale de atac, astfel că o hotărâre judecătorească nu poate fi considerată prin ea însăşi o infracţiune.
În raport de considerentele expuse, se constată că sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală, urmând a fi respinse, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionari, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii petiţionari C.S. şi C.M. împotriva sentinţei penale nr. 75/PI din 3 aprilie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2034/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2040/2008. Penal → |
|---|
