ICCJ. Decizia nr. 2489/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2489/2008
Dosar nr.5242/3/2008
Şedinţa publică din 30 iulie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 373/ F din 27 martie 2008, Tribunalul Bucureşti a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a condamnatului C.C.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin referatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti din 29 ianuarie 2008 a fost sesizată cu soluţionarea cererii de revizuire formulată de condamnat împotriva sentinţei penale nr. 647/2007 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 3923 din 22 august 2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin această sentinţă revizuientul a fost condamnat, la 8 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 C. pen., pentru aceea că a aplicat o lovitură de cuţit părţii vătămate C.P., punându-i viaţa în pericol.
În cererea de revizuire condamnatul a susţinut că au intervenit fapte şi împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanţă în cursul procesului care s-a finalizat cu condamnarea sa.
Din referatul parchetului a rezultat că aceleaşi apărări le-a formulat şi la instanţele de fond, apel şi recurs, apărări care au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii de condamnare.
Martorii propuşi în cererea de revizuire au fost audiaţi la judecata în fond.
Instanţa a mai motivat în soluţionarea cererii de revizuire că nu există motive pentru a reţine legitima apărare aşa cum solicită revizuientul, întrucât probele administrate la judecată nu susţin această apărare.
S-a concluzionat că cererea de revizuire nu se bazează pe niciunul dintre temeiurile expres prevăzute de lege.
Prin Decizia penală nr. 129/ A din 9 mai 2008, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul revizuientului, apreciind că hotărârea atacată este legală şi temeinică.
Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul revizuient, care solicită casarea hotărârilor pronunţate, susţinând că este nevinovat iar, pe de altă parte, cere reducerea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea prevederilor art. 394 C. proc. pen., rezultă că, hotărârile definitive sunt supuse căii extraordinare a revizuirii în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege.
Or, examinând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că niciunul dintre motivele invocate de revizuient nu se regăsesc între cazurile de revizuire.
Aşa fiind, hotărârile atacate sunt legale şi temeinice.
Prin urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul revizuientului condamnat va fi respins cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat C.C. împotriva deciziei penale nr. 129/ A din 9 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publica, azi 30 iulie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2431/2008. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 2518/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
