ICCJ. Decizia nr. 2491/2008. Penal

Decizii penale ICCJ 2008

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.2491/2008

Dosar nr. 3315/102/2008

Şedinţa publică din 30 iulie 2008

Asupra recursului penal de faţă;

Prin sentinţa penală nr. 54 din 28 februarie 2008 a Tribunalului Mureş a fost condamnat inculpatul C.J., în temeiul art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 18 (optsprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de omor calificat.

În baza art. 175 alin. (1), teza finală C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a interzicerii exerciţiului drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 9 ani.

A fost condamnat acelaşi inculpat, în baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 18 (optsprezece) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa închisorii rezultante şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., a interzicerii exerciţiului drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 9 ani.

I s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), raportat la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii pe 24 h, din data de 08 august 2007, precum şi durata arestării preventive, începând cu data de 09 august 2007 şi până la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (3), art. 143, art. 1481 lit. f) C. proc. pen. şi art. 5, art. 6 din C.E.D.O., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale de la inculpat, în favoarea statului, a cuţitului, având lungimea lamei de 21 cm şi mâner de lemn în lungime de 13 cm, păstrat în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrat la poziţia nr. 9/2007, în Registrul de valori şi corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 30 octombrie 2007, precum şi a sumei de 100 lei.

S-a luat act de faptul că, nici soţia victimei d-na C.I. şi nici fiicele victimei, d-nele P.G. şi S.K. nu au formulat pretenţii civile în cauză.

S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc. pen.

S-au reţinut în fapt următoarele:

Inculpatul locuia în acelaşi imobil cu părinţii săi C.I. şi I., însă în cameră separată, în locuinţa situată în satul Vădaş, judeţul Mureş.

Întrucât inculpatul consuma frecvent băuturi alcoolice şi nu avea un loc de muncă, între el şi părinţii săi existau foarte des certuri, care degenerau, din partea inculpatului, în violenţe fizice. În stare de ebrietate fiind, inculpatul şi-a lovit în repetate rânduri, de-a lungul timpului, ambii părinţi. Deoarece banii pe care-i primea, o pensie de boală de aproximativ 200 RON îi cheltuia repede pe băutură, inculpatul a început să sustragă bani din casă, de la părinţii săi, iar acest lucru nu a făcut decât să accentueze tensiunile din familie.

Din probele administrate, a reieşit că, în cursul zilei de 07 august 2007, inculpatul a consumat din nou băuturi alcoolice la un bar din sat, ajungând în stare avansată de ebrietate. A ajuns acasă în jurul orei 18,00, aici aflându-se, în acele momente, doar mama sa, C.I.

Inculpatul a început din nou să facă scandal, aruncând din casă diverse obiecte. în cele din urmă, a adormit pe scările de la holul primei camere a casei.

Ulterior, a revenit acasă şi victima C.I., care fusese pe câmp.

Întrucât se întunecase, cei doi soţi au vrut să se culce, intrând în camera lor, cameră care are intrare separată, din curte, de camera în care locuia inculpatul.

La scurt timp, acesta din urmă s-a trezit şi a început să caute banii părinţilor. A luat un cuţit de bucătărie, cu lungimea lamei de 21 cm şi, cu acesta în mână, a intrat în camera părinţilor săi. înainte ca aceştia să poată reacţiona, a luat din cameră pantalonii tatălui său şi, ieşind în curte a început să caute bani în buzunarele acestora. Apoi, cu cuţitul a secţionat în mai multe locuri pantalonii respectivi.

Victima a ieşit şi ea în curte pentru a-şi recupera banii, aceasta în ciuda insistenţelor soţiei sale, care-l ruga să nu iasă din casă. în momentul în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu cuţitul, două dintre acestea în zona toracelui, după care a intrat în camera sa.

Soţia victimei, C.I. a ieşit şi ea din casă, victima cerându-i să cheme Salvarea, pentru că a fost înjunghiată. A reuşit să iasă din curte până în faţa porţii, unde a căzut.

Până la sosirea ambulanţei, victima a decedat.

Cu ocazia cercetării locului faptei, victima a fost găsită căzută în faţa porţii, fiind doar în chiloţi şi cu o cămaşă, îmbrăcămintea fiindu-i îmbibată de sânge. De la poarta de intrare în curte, există o alee din dale de beton - 10 m lungime şi 1,50 m lăţime - paralelă cu zidul casei şi de pe care se pătrunde în prima cameră, respectiv în camera inculpatului şi, în capăt, în camera părinţilor acestuia.

În dreptul uşii de acces către camera inculpatului s-au identificat o multitudine de stropi de sânge, asemenea ansamblu de stropi găsindu-se şi la cca. 60 cm distanţă (tot pe alee) către camera celor doi soţi.

În apropierea uşii acestei din urmă camere, au fost găsiţi pantalonii victimei, având mai multe tăieturi - secţiuni produse cel mai probabil cu un cuţit.

Pe o măsuţă din partea dreaptă a uşii de acces în cameră s-au observat 3 cuţite, unul dintre ele - cu lungimea lamei de 21 cm -având urme vizibile: lichid de culoare roşiatică.

De la faţa locului au fost ridicate cuţitele găsite în camera inculpatului, fiind trimise la laboratorul IML Târgu Mureş, pentru examinare biocriminalistică.

Din raportul de expertiză biocriminalistică a reieşit că pe unul dintre cuţite (cu lungimea lamei de 21 cm şi mâner de lemn cu lungimea de 13 cm) au fost puse în evidenţă mânjituri - urme de sânge uman de grupa AB (IV), sânge de aceeaşi natură şi aceeaşi grupă găsindu-se şi în faţa uşii de acces în locuinţă (filele 68 - 79).

Din concluziile autopsiei medico-legale s-a reţinut că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat stopului cardio-respirator produs în contextul tamponadei cardiace, urmare a plăgii înjunghiate penetrante cardiace. Leziunea traumatică s-a putut produce prin lovitură directă cu instrument tăietor-înţepător de tipul cuţitului, direcţia loviturii aplicate a fost din faţă. Între leziunea traumatică (plaga toracică penetrantă în cord) şi deces există lovitură de cauzalitate directă şi necondiţionată. în zona toracică a mai fost aplicată o lovitură directă cu cuţitul, însă aceasta a fost nepenetrantă. S-au mai identificat şi multiple plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi, precum şi echimoze pe regiunea toracică posterioară bilateral (filele 52 - 56).

S-a reţinut din cuprinsul declaraţiei dată în cursul urmăririi penale, pe care acuzatul şi-a menţinut-o şi în faţa instanţei, că inculpatul i-a aplicat tatălui său câteva lovituri cu cuţitul, afirmând că l-a lovit doar în zona braţelor şi că nu-şi aminteşte dacă l-a lovit şi în alte zone ale corpului. A arătat că tatăl său ar fi fost cel care, odată ieşit din casă, pentru a-l determina să nu ia banii din buzunarul pantalonilor, l-ar fi lovit cu o coadă de mătură (filele 34 -39; 41).

Martorii audiaţi de prima instanţă au confirmat atitudinea agresivă a inculpatului faţă de părinţii săi, evocându-se şi violenţe anterioare. Soţii S. şi martora P.G., au aflat de la C.I. date concrete despre împrejurările în care a avut loc agresiunea.

Din concluziile actelor ştiinţifice din materialul probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal, s-a considerat că vinovăţia inculpatului în privinţa săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost deferit justiţiei este pe deplin dovedită.

În ceea ce priveşte infracţiunea de omor calificat, în raport de obiectul folosit la agresiune şi cu zonele vizate şi lezate, s-a apreciat că este vădită intenţia inculpatului de a suprima viaţa victimei.

Astfel, s-a dovedit că inculpatul are antecedente de violenţă asupra părinţilor săi, pe fondul consumului de alcool devenind foarte agresiv. Acţiunile inculpatului din data de 07 august 2007 s-au dovedit a fi şi mai periculoase; de data aceasta nu a ezitat să-şi lovească tatăl cu cuţitul în piept, cu intenţia clară de a-i suprima viaţa. Aşa cum reiese din concluziile medico-legale, au fost multiple lovituri aplicate cu cuţitul în corpul victimei, cele de la nivelul mâinii stângi fiind evident leziuni provocate în urma activităţii de apărare desfăşurată de victimă împotriva atitudinii agresive a inculpatului.

Cu privire la acţiunea inculpatului de a sustrage banii victimei, s-a considerat că este vorba despre o infracţiune de tâlhărie, concretizată în sensul că, a existat un furt până la momentul în care victima a ieşit din casă, evident cu intenţia de a nu-i permite inculpatului să ia banii sau de a-i cere acestuia să-i restituie pantalonii în care se aflau acei bani. Lovirea ulterioară a victimei - luând în considerare chiar şi numai prima lovitură pe care i-a aplicat-o - constituie o violenţă, în sensul prevăzut de economia art. 211 C. pen. Acţiunea de lovire a avut loc ca o replică la reacţia victimei de a-şi recupera banii, deci implicit inculpatul a urmărit până la urmă păstrarea bunului furat, această intenţie putând fi dedusă din materialitatea faptelor.

S-a apreciat că, fapta inculpatul C.J., care în data de 07 august 2007, seara, a aplicat victimei C.I. tatăl său, mai multe lovituri cu un cuţit, în zona toracică, cu intenţia de a-i suprima viaţa, urmare care s-a şi produs, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., iar fapta aceluiaşi inculpat, care pe timp de noapte şi în curtea casei a sustras de la victima C.I. suma de 100 RON, iar ulterior a lovit victima cu un cuţit pentru a-şi păstra bunul sustras, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen.

Apreciindu-se asupra vinovăţiei inculpatului s-a dispus conform celor arătate mai sus.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen legal, apel inculpatul C.J., care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. în cea prevăzută de art. 183 C. pen., şi din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 210 C. pen.

S-a mai arătat că inculpatul nu a avut intenţia directă sau indirectă de a suprima viata victimei iar faptul de a sustrage acei bani de la victimă constituie infracţiunea de furt între rude.

Pe de altă parte, s-a solicitat achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. i) C. proc. pen., şi art. 43 alin. (3) C. pen., respectiv că inculpatul s-a aflat în legitimă apărare. De asemenea, s-a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru că expertiza psihiatrică nu s-ar fi efectuat în mod legal, iar în subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei prin reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen.

Prin Decizia penală nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat

S-a dedus prevenţia la zi şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

A fost obligat apelantul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, instanţa de control judiciar a reţinut că din probele administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în primă instanţă, precum şi din declaraţia dată de inculpat în fata instanţei de apel, rezultă că inculpatul C.J. a acţionat cu discernământ. Astfel, inculpatul, aflat sub influenta băuturilor alcoolice dar în cunoştinţă de cauză, s-a deplasat în camera unde se găseau părinţii săi, a luat pantalonii tatălui său şi, după ce a ieşit din casă, a tăiat acei pantaloni cu un cuţit pentru a sustrage banii care aparţineau tatălui său.

Victima, revoltată pentru că fiul său - inculpatul - i-a mai sustras bani, a ieşit din casă pentru a-şi recupera banii, dar în momentul când s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat mai multe lovituri cu cuţitul, dintre care două în zona toracelui. Una dintre aceste lovituri a produs moartea victimei, întrucât a fost secţionată inima.

Inculpatul a recunoscut parţial fapta, dar şi-a justificat-o în sensul că, s-a apărat de loviturile cu o coadă de mătură, aplicate de victimă. Acest fapt nu a putut fi dovedit de către inculpat, astfel încât nu se poate susţine că în timp ce inculpatul încerca să sustragă bani de la tatăl său s-ar fi aflat în legitimă apărare sau sub stăpânirea unei puternice emoţii. S-a considerat astfel că prima instanţă a reţinut o stare de fapt corectă, ca rezultat al coroborării tuturor probelor administrate în cauză.

Încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpat este de asemenea corectă. Astfel, inculpatul a acţionat cu intenţia de a suprima viata victimei în momentul în care a lovit-o pe aceasta în zona toracelui cu un cuţit având lama de 20 cm. Nu poate fi vorba de praterintentie, în condiţiile în care inculpatul a acţionat nemijlocit lovind victima în modul arătat mai sus.

De asemenea, nu poate fi primită solicitarea de a se schimba şi încadrarea juridică din infracţiunea de tâlhărie, în cea de furt între rude, în condiţiile în care inculpatul, pentru a păstra banii sustraşi de la tatăl său, i-a aplicat acestuia din urmă mai multe lovituri cu acel cuţit, după care a abandonat victima şi s-a retras în camera sa.

Ca atare, instanţa de apel a respins solicitările inculpatului de a se schimba încadrarea juridică a faptelor comise.

De asemenea, s-a apreciat că nu se impune desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, atâta timp cât nu s-a constatat nici un viciu de procedură, nici un act care să fie lovit de nulitate absolută şi care să aibă vreo înrâurire asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţei atacate.

Cât priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatului apelant, instanţa de control judiciar a considerat că acestea s-a făcut potrivit prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), relativ la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârşite, urmările produse şi de persoana inculpatului.

Aşa cum s-a arătat mai sus, nu se poate reţine în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., în condiţiile în care nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat în vreun fel de victimă, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat mai sus, inculpatul era preocupat să sustragă banii victimei, iar când aceasta a intervenit pentru a şi-i recupera, l-a lovit cu cuţitul în piept, pentru a păstra acei bani. Ca atare, nu se impune reconsiderarea pedepsei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, invocând cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 17 şi 14, solicitând în principal schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174,art. 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. (întrucât inculpatul a lovit victima fără intenţia de a-i suprima viaţa) şi din infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) C. pen. în infracţiunea de furt între rude prev. de art. 210 C. pen. (întrucât inculpatul s-a dus la părinţii săi în scopul de a împrumuta o sumă de bani, neavând mijloace proprii de subzistenţă).

În subsidiara solicitat reducerea pedepsei, ca urmare a reţinerii în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prev. de art. 73 lit. b), respectiv art. 74 C. pen.

Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în seara zilei de 7 august 2007,aflându-se în stare de ebrietate, inculpatul C.J. a intenţionat să sustragă o sumă de bani din buzunarele pantalonilor tatălui său, tăind cu un cuţit în mai multe locuri pantalonii respectivi. După ce şi-a însuşit o parte din banii găsiţi, inculpatul a fost surprins de către tatăl său, iar în momentul în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat cu acelaşi cuţit două lovituri în zona toracelui, în urma cărora victima a decedat la scurt timp.

în declaraţiile date în cauză, inculpatul a recunoscut că a intenţionat să sustragă o sumă de bani de la tatăl său, folosind un cuţit întrucât buzunarele pantalonilor erau foarte strâmte, susţinând fie că nu-şi mai aminteşte ce a făcut în momentul în care a fost surprins de către victimă, fie că a lovit-o cu cuţitul peste mâini, fără a avea însă intenţia de a suprima viaţa victimei.

Din concluziile raportului medico-legal de autopsie, rezultă că moartea victimei a fost violentă, existând o legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată între plaga toracică penetrantă în cord, produsă prin lovire cu un instrument tăietor-înţepător de tipul cuţitului, şi deces.

Este deci evident că victima a decedat ca urmare a loviturilor aplicate de inculpat cu cuţitul pe care-l avea asupra sa, faptă săvârşită cu intenţie ,astfel încât nu poate fi primită solicitarea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea prev. de art.183 C. pen. Obiectul vulnerant folosit de inculpat, capacitatea acestuia de a produce un rezultat letal, numărul şi intensitatea loviturilor aplicate.ca şi zona corpului care a fost vizată de acestea conduc la concluzia că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide victima, prevăzând rezultatul faptei sale şi (cel puţin)acceptând posibilitatea producerii lui, cu atât mai mult cu cât conduita violentă a inculpatului faţă de victimă nu a fost un act izolatei s-a repetat în perioada dinainte de comiterea faptei.

Împrejurarea că inculpatul a acţionat iniţial cu intenţia de a sustrage o sumă de bani ce aparţinea victimei demonstrează doar faptul că uciderea victimei nu a fost un act premeditat ci spontan, care poate cel mult exclude intenţia directă, ca formă de vinovăţie a infracţiunii de omor.

De asemenea neîntemeiată este şi solicitarea de a se reţine în sarcina sa infracţiunea de furt prev. de art. 210 C. pen. După ce a sustras suma de bani găsită în pantalonii victimei, inculpatul a fost surprins de către aceasta din urmă, situaţie în care, pentru a păstra bunul furat, a aplicat victimei loviturile cu cuţitul ce s-au dovedit a fi letale.

Probatoriul administrat în cauză demonstrează că furtul comis de inculpat a fost urmat de exercitarea de violenţe împotriva victimei, acestea neavând o existenţă de sine stătătoare, ci, dimpotrivă, între prima şi cea de-a doua acţiune fiind o evidentă relaţie de condiţionare.

În contextul celor expuse anterior încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu şi reţinută de către instanţele de fond şi apel nu poate fi pusă sub semnul întrebării în sensul solicitat de către inculpat, fiind discutabilă din punct de vedere teoretic sub un alt aspect [al reţinerii infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 176 lit. d) C. pen.] ,ce ar veni însă în contradicţie cu principiul non reformatio in pejus, reglementat în art. 385/8 C. proc. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea constată că aceasta a fost orientată între minim şi maxim, în urma evaluării corespunzătoare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind astfel avute în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită (victima fiind tatăl inculpatului, o persoană în vârstă de 72 de ani, conduita violentă a inculpatului, pe fondul consumului de alcool, nefiind un act singular), circumstanţele personale ale inculpatului (el având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat), antecedentele sale penale(condamnat anterior şi reabilitat de drept în condiţiile art. 86 C. pen.), conduita sa procesuală, dar şi anterior comiterii faptei(referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune apreciind ca fiind medii atât perspectivele de reintegrare socială, dar şi riscul de recidivă şi pericol pentru siguranţa publică).

În cauză nu sunt incidente circumstanţe atenuante, legale sau judiciare, nefiind întrunite condiţiile stării de provocare, aşa cum a solicitat inculpatul atât în apel, cât şi în recurs, împrejurarea, susţinută de acesta, în sensul că victima ar fi încercat să-l lovească cu o coadă de mătură, în momentul în care l-a surprins sustrăgându-i suma de bani, nu se circumscrie art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul nu poate invoca scuza provocării atunci când riposta victimei a fost determinată de chiar conduita lui (acesta fiind cel care a avut iniţiativa comiterii unei fapte-sustragerea unei sume de bani, în dauna victimei).

În consecinţă, Curtea apreciază ca fiind nefondate toate criticile formulate de inculpat, ca şi motive de recurs, sens în care va respinge calea de atac declarată de acesta, cu deducerea prevenţiei la zi şi obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.I.J. împotriva deciziei penale nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 8 august 2007 la 30 iulie 2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 iulie 2008.

← ICCJ. Decizia nr. 2487/2008. Penal  ICCJ. Decizia nr. 2499/2008. Penal. Menţinere măsură de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2491/2008. Penal