ICCJ. Decizia nr. 2628/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2628/2008
Dosar nr. 55/35/2008
Şedinţa publică din 4 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bihor, în baza art. 386 şi urm. C. proc. pen. a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007 a Tribunalului Bihor.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată contestatoarea la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
A fost respinsă cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată în favoarea sa.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, prin cererea înregistrată la instanţă la 21 februarie 2007, petenta M.P. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 7002/111/2006, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de aceeaşi petentă împotriva sentinţei penale nr. 1762 din 09 octombrie 2006 pronunţată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. 4971/2006.
În cererea sa, petenta nu a precizat motivele solicitării sale, afirmând că motivele de fapt şi de drept ale contestaţiei în anulare le va depune sub forma unui memoriu scris la dosarul cauzei în timp util.
Ulterior, la data de 26 aprilie 2007, petenta a depus un memoriu afirmând că, există o hotărâre a Curţii de Apel Oradea, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi şi deşi a solicitat la mai multe termene reunirea cauzelor, nu s-a dat curs cererilor sale.
Examinând cererea petentei, în conformitate cu dispoziţiile art. 386 şi urm. C. proc. pen., instanţa a reţinut că în cauză nu există vreunul din cazurile de contestaţie în anulare expres şi limitativ prevăzute de art. 386 lit. a)-e) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 1762/2006 pronunţată de Judecătoria Oradea a fost respinsă cererea petentei M.P. privind revizuirea sentinţei penale nr. 2269/2004 a Judecătoriei Oradea.
Prin Decizia penală nr. 121/R/2007 pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 7002/111/2006, a fost respins, ca nefondat, recursul penal declarat de recurenta revizuientă M.P. împotriva sentinţei penale nr. 1762/2006 pronunţată de Judecătoria Oradea.
Având în vedere că, în cauză nu există vreuna din situaţiile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., instanţa a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007 a Tribunalului Bihor.
Împotriva contestaţiei în anulare a declarat recurs contestatoarea M.P. pe care a considerat-o nelegală şi netemeinică.
Prin Decizia penală nr. 12/R/2008, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibil recursul penal declarat de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care a menţinut-o în întregime.
A fost obligată recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Oradea a reţinut că examinând recursul declarat de contestatoare, recursul acesteia este inadmisibil şi l-a respins, ca atare.
Contestatoarea a atacat cu recurs Decizia nr. 373 din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bihor, care a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea M.P., hotărâre definitivă, nesusceptibilă de un nou recurs.
Pentru aceste considerente, recursul contestatoarei M.P. a fost respins, ca inadmisibil, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 3851 C. proc. pen. împotriva deciziei penale nr. 373 din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bihor.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a formulat contestaţie în anulare contestatoarea M.P., apreciind-o ca fiind netemeinică şi nelegală, fără însă a o motive, nici prin cererea formulată şi nici printr-un memoriu ulterior.
Prin Decizia penală nr. 231/R/2008 de la 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 55/35/2008, în baza art. 392 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată contestaţia în anulare declarată de petenta M.P., domiciliată în Bălaia, nr. 184, judeţul Bihor împotriva deciziei penale nr. 12/R din 10 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, pe care a menţinut-o în întregime.
A fost obligat recurentul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel investită cu contestaţia în anulare a reţinut că prin Decizia penală a cărei desfiinţare se solicită prin contestaţia în anulare formulată, a fost respins, ca inadmisibil recursul penal declarat de contestatoare împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 a Tribunalului Bihor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că în speţă nu este incident niciunul din cazurile de contestaţie în anulare limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen., respectiv cele prevăzute de literele a şi b, singurele care ar fi putut fi invocate în cauză, ţinând seama de natura deciziei contestate.
Astfel fiind şi faţă de cele de mai sus, în baza art. 392 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată contestaţia în anulare formulată de petentă, care, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie fără a arăta în scris motivele.
La dosarul cauzei au fost depuse, după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a instanţei supreme sub nr. 24693 la 1 septembrie 2008, o cerere din partea recurentei contestatoare la care a anexat fotocopia deciziei nr. 43/R/2008 de la 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Bihor, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 10781/271/2006, prin care, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, recursul penale declarat de petenta M.P. împotriva sentinţei penale nr. 821 din 21 mai 2007, pronunţată de Judecătoria Oradea, pe care a menţinut-o în totul, obligând pe recurentă să plătească statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs, fiind obligată petenta recurentă la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare în favoarea intimaţilor J.A. şi J.M., hotărârea fiind definitivă, aflate la filele 5-7 dosarul Înaltei Curţi.
În cererea depusă, recurenta contestatoare a solicitat amânarea judecării cauzei cu nr. 55/35/2008 cu termen la 4 septembrie 2008, în vederea reunirii prezentei cauze cu dosarul 10781/271/2008 al Tribunalului Bihor Oradea, dat fiind că aceste două cauze au acelaşi obiect, cercetarea infracţiunii de distrugere [art. 217 alin. (1), (2) C. pen.] şi aceleaşi părţi, în probaţiune, anexând Decizia mai sus menţionată, precum şi pentru faptul că această cauză este la primul termen de judecată, amânarea se impune şi în vederea asigurării şi pregătirii apărării.
La termenul de astăzi, 4 septembrie 2008 a lipsit recurenta contestatoare M.P., procedura de citare fiind legal îndeplinită, dovada de îndeplinire a procedurii de citare, aflată la fila 4 dosarul Înaltei Curţi, fiind semnată chiar de destinatară, M.P., identificată cu actul de identitate.
Magistratul asistent a învederat Înaltei Curţi că recurenta contestatoare a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării şi pentru reunirea la dosarul cauzei a dosarului nr. 10781/271/2008 al Tribunalului Bihor.
Înalta Curte, în temeiul art. 302 alin. (2) C. proc. pen. a pus în discuţie cererea formulată de recurenta contestatoare.
Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea cererii de amânare a cauzei în vederea pregătirii apărării formulată de recurenta contestatoare, arătând că aceasta este întemeiată, fiind primul termen de judecată şi prima cerere de acest fel, iar în ceea ce priveşte cererea de conexare formulată de recurenta contestatoare a pus concluzii de respingere, ca inadmisibilă, arătând că înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii recursului.
Înalta Curte, deliberând, a respins, ca neîntemeiată, cererea de amânare formulată de recurenta petiţionară M.P., având în vedere obiectul cauzei, iar cererea de conexare a respins-o, ca inadmisibilă, deoarece cele două cauze se află în stadii procesuale diferite, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 37 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.
Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 302 alin. (1) raportat la art. 38515 pct. 1 lit. a) teza finală C. proc. pen., a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de contestatoarea M.P., motivat de faptul că aceasta a formulat recurs împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a fi cenzurată prin intermediul unei căi de atac ordinare, solicitând, în consecinţă, respingerea, ca inadmisibil a recursului declarat de contestatoare.
Examinând recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în raport cu excepţia invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte apreciază recursul contestatoarei M.P., ca fiind inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta.
În conţinutul dispoziţiilor art. 392 alin. (1), (3) şi (4) C. proc. pen., legiuitorul a prevăzut în mod concret procedura de judecare a contestaţiei în anulare, în sensul că „La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiată, desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei după casare.
Judecarea contestaţiei prevăzute în art. 386 lit. d) se face cu citarea părţilor interesate în cauza în care s-a pronunţat ultima hotărâre. Instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiată, desfiinţează prin decizie sau, după caz, prin sentinţă, ultima hotărâre sau acea parte din ultima hotărâre cu privire la care există autoritate de lucru judecat.
Sentinţa dată în contestaţie este supusă apelului, iar Decizia dată în apel este supusă recursului."
Din analiza cauzei a rezultat că a fost exercitată de către contestatoarea M.P., calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 12/R din 10 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, Decizia vizată fiind pronunţată în recursul exercitat de către contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bihor, hotărâre ce a rămas definitivă.
Contestaţia în anulare exercitată de către contestatoarea M.P. a fost soluţionată, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, prin Decizia penală nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 55/35/2008, împotriva căreia contestatoarea a declarat recurs, ce face obiectul cauzei de faţă.
Înalta Curte constată că, în raport cu dispoziţiile legale mai sus menţionate referitoare la procedura de judecare a contestaţiei în anulare, în contextul concret al cauzei, Decizia penală nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 55/35/2008, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de către contestatoarea M.P., nu este susceptibilă exercitării niciunei căi ordinare de atac, deoarece a vizat o hotărâre pronunţată în recurs ce nu face parte din cele expres arătate în art. 392 alin. (4) C. proc. pen., ceea ce atrage inadmisibilitatea recursului declarat.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurenta contestatoare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta contestatoare la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 4 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2623/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2631/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
