ICCJ. Decizia nr. 2899/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2899/2008
Dosar nr. 7094/1/2008
Şedinţa publică din 19 septembrie 2008
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor şi actelor dosarului, se reţin următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 426 din 11 aprilie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, l-a condamnat pe inculpatul T.F., la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.
S-a menţinut starea de arest preventiv şi s-a dedus perioada de la 3 octombrie 2007 la zi.
Instanţa de fond, pe baza probatoriului administrat a reţinut, în fapt, că în cursul lunii mai 2007, inculpatul a primit de la denunţătorul T.G.I., suma de 1500 euro, dându-i de înţeles că, faţă de calitatea sa de agent de poliţie la Postul com. Domneşti, va putea interveni în dosarul penal nr. 4679/P/2007 aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, în aşa fel încât, fratele său T.J., implicat într-un accident de circulaţie (acesta aflându-se pe o motocicletă), să nu suporte consecinţele juridice ale săvârşirii unei infracţiuni de conducere fără permis.
Inculpatul a fost cercetat şi apoi a fost judecat în fond şi mai apoi a declarat apel în stare de arest preventiv.
După cum s-a arătat, împotriva acestei sentinţe, inculpatul T.F. a declarat apel şi instanţa de apel, primind dosarul, şi-a adus la îndeplinire obligaţia de verificare a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpatului apelant, faţă de starea în care se afla conform art. 3002 C. proc. pen.
În aceste împrejurări, instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Piteşti, prin încheierea din 2 septembrie 2008, în baza art. 160b şi art. 3002 C. proc. pen., a constatat legală şi temeinică, măsura arestării preventive a inculpatului T.F. şi pe care a menţinut-o.
Inculpatul nemulţumit, în termenul legal, a declarat recursul de faţă împotriva încheierii din 2 septembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate şi cu privire la compunerea nelegală a completului de la un termen anterior datei de 2 septembrie 2008 şi anume cel din 29 mai 2008 dar şi, cu privire la inexistenţa în prezent a temeiurilor care au fost avute în vedere la data de 3 octombrie 2007 când s-a luat faţă de el, măsura arestării preventive şi drept urmare a solicitat a fi judecat în continuare, în stare de libertate, fie prin revocarea arestării, fie, prin înlocuirea acesteia cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor analiza.
Examinându-se probatoriul cauzei, în raport de criticile aduse precum şi din oficiu, asupra încheierii din 2 septembrie 2008, Curtea nu poate reţine vreun viciu procedural, de natura celor prevăzută în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. şi care vicii procedurale, să atragă sancţiunea unică a nulităţii absolute.
Aşa fiind, s-a trecut la verificarea motivării încheierii recurate, din 2 septembrie 2008 asupra existenţei sau inexistenţei temeiurilor de fapt dar şi de drept şi care şi în prezent, ar justifica menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului după cum o cer prevăzutăart. 160b alin. (1) – (3) C. proc. pen.
Este incontestabil că, în prezent, la aproape un an după luarea măsurii arestării preventive, ne aflăm în faza procesuală a judecării apelului inculpatului, deci în a doua fază procesuală a cercetării judecătoreşti, când au fost administrate probele, ascultaţi martorii cauzei şi s-a şi pronunţat sentinţa penală de condamnare sus-menţionată.
Aşa deci, nu se mai poate susţine că făptuitorul prezintă acelaşi pericol social concret, pentru ordinea publică, pe care l-a reprezentat, la data de 3 octombrie 2007, că s-ar menţine temeiurile iniţiale, ce au determinat arestarea preventivă.
În acest context de date şi văzând dispoziţiile art. 139 C. proc. pen., ce se apreciază de către Curte a fi îndeplinite şi prin raportare la instrucţia recurentului, recursul acestuia urmează a fi admis, casată încheierea atacată şi, rejudecând:
Curtea urmează a constata că în această fază procesuală nu mai subzistă motivele iniţiale şi care să justifice privarea de libertate a inculpatului şi că măsura preventivă a arestării poate fi înlocuită, cu măsura preventivă prevăzutăde art. 136 lit. c) şi art. 139 C. proc. pen., respectiv cu, măsura obligării recurentului de a nu părăsi ţara, în condiţiile prevăzută de art. 1451 şi art. 145 C. proc. pen.
Totodată, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu e arestat în altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, recursul declarat de recurentul inculpat T.F. împotriva încheierii din 2 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 36865/3/2007.
Casează încheierea atacată şi rejudecând;
În baza art. 139 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul T.F., cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.
Pe durata aplicării măsurii de a nu părăsi ţara, inculpatul este dator să respecte obligaţiile prevăzute de art. 145 alin. (11) lit. a) - d) C. proc. pen., până la judecarea definitivă a cauzei şi anume:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat:
b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura ori de câte ori este chemat, respectiv la Postul de Poliţie al comunei Frăteşti judeţul Giurgiu;
c) să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
Face aplicarea art. 145 alin. (21) C. proc. pen.
Atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor prevăzute în art. 145 alin. (22) C. proc. pen.
Dispunere punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2891/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2900/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
