ICCJ. Decizia nr. 2904/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2904/2008
Dosar nr. 7448/1/2008
Şedinţa publică din 19 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin încheierea din 1 septembrie 2008, verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a apelantului inculpat V.V., a dispus menţinerea stării de arest.
Pentru a da această soluţie, instanţa a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., pentru o perioadă de 29 de zile cu începere de la 18 decembrie 2006 până la 15 ianuarie 2007, inclusiv, măsură ce a fost prelungită succesiv, până la data de 15 aprilie 2007, inclusiv.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că, în data de 17 decembrie 2006, inculpatul V.V., în public, l-a lovit cu un cuţit, în regiunea latero - toracică stângă, pe numitul N.T., cauzându-i acestuia, leziuni care i-au pus viaţa în pericol.
Prin sentinţa penală nr. 803 din 14 iulie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, inculpatul V.V., a fost condamnat, în baza art. 20 raportat la art. 174 şi 175 lit. i), cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., cu art. 88 din acelaşi cod şi art. 350 C. proc. pen.
S-a apreciat că, în momentul verificării, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, menţinerea în continuare, a stării de arest a inculpatului, justificându-se raportat la natura infracţiunii comise, gravitatea deosebită, a acesteia şi modalitatea concretă de comitere.
Ca urmare, având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială a inculpatului impun, în continuare, privarea de libertate şi, în consecinţă, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, s-a declarat recurs, de către inculpatul V.V., susţinându-se necesitatea admiterii recursului, casării încheierii atacate şi a revocării măsurii arestării preventive.
În motivarea recursului, sumară, în ceea ce priveşte conţinutul, s-a arătat că, în prezent, n-ar mai exista temeiurile avute în vedere, la luarea măsurii arestării inculpatului.
Recursul este nefondat.
Contrar susţinerii inculpatului, hotărârea atacată este temeinică şi legală, menţinându-se, în continuare, temeiurile avute în vedere, la luarea măsurii arestării preventive. De altfel, menţinerea temeiurilor arestării a determinat şi instanţa de fond ca reţinând vinovăţia inculpatului şi condamnarea acestuia pentru fapta comisă, la o pedeapsă de 3 ani, să menţină, în continuare, măsura arestării preventive.
În raport cu cele arătate, instanţa de control judiciar va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 1 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Văzând şi reglementările referitoare la plata cheltuielilor judiciare către stat şi a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat V.V. împotriva încheierii din 1 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 12397/3/2007 (1827/2008). Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2900/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2927/2008. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
