ICCJ. Decizia nr. 3017/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3017/2008
Dosar nr. 1438/35/2007
Şedinţa publică din 26 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 30/P/2008 din 23 aprilie 2008, Curtea de Apel Oradea a dispus în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., respingera, ca nefondată, a plângerii formulată de petentul I.V. împotriva rezoluţiei nr. 239/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi menţinerea ca temeinică şi legală a acesteia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a constatat că prin plângerea formulată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petentul I.V. a solicitat cercetarea penală avocaţilor T.M., S.L. şi M.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen.
S-a mai constatat că în motivarea plângerii, petentul a arătat că în anul 2003 a formulat plângere penală împotriva lui P.T. şi C.S. faţă de care, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în dosarul nr. 1692/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Împotriva actului de neurmărire penală a numiţilor P.T. şi C.S., petentul din cauză a formulat plângere în baza art. 2781 C. proc. pen., angajându-i ca avocaţi pe M.G. şi S.L.
Petentul a susţinut că deşi a încheiat contracte de asistenţă juridică şi a achitat onorariile solicitate de avocaţi, aceştia nu l-au reprezentat la Judecătoria Oradea în susţinerea plângerii.
Cauza în care cei doi fuseseră angajaţi, a fost strămutară la Judecătoria Constanţa şi întrucât petentul a considerat că făptuitorii nu doreau să se deplaseze la Constanţa, petentul a hotărât să-l angajeze avocat pe T.T.M., din cadrul Baroului Bihor.
În ciuda acestei înţelegeri, a susţinut petentul, făptuitorul T.T.M. nu a redactat contract de asistenţă juridică şi nu i-a emis chitanţă pentru onorariul de 8000 lei noi.
Pentru aceste motive, reţine instanţa fondului, pententul a solicitat cercetarea celor trei avocaţi şi trimiterea lor în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune.
Rezoluţia de neurmărire penală a reţinut că fapta avocatului de a nu-şi reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist constituie doar abatere disciplinară şi nu infracţiune, neputând fi antrenată răspunderea penală a celor trei avocaţi.
S-a mai stabilit din actele premergătoare că avocatul T.T.M. a întocmit chitanţa seria BH VPV nr. 0807530 pentru încasarea onorariului de avocat.
Apreciind asupra faptelor celor trei avocaţi care au făcut obiectul rezoluţiei de neurmărire penală, instanţa curţii de apel a reţinut că nerespectarea imputabilă a îndatoririlor profesionale prevăzută de art. 38 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, constituie abatere disciplinară, neputând fi antrenată răspunderea penală a avocatului conform art. 7 alin. (6) din statutul profesiei de avocat.
S-a considerat că potrivit art. 139 alin. (6) din statutul profesiei de avocat, această faptă constituie abatere disciplinară ce poate fi sancţionată prin promovarea unei acţiuni în termen de un an de la săvârşirea ei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul care nu şi-a motivat recursul.
Examinând din oficiu hotărârea recurată, instanţa constată că nu există nici un motiv de casare a sentinţei.
În mod legal şi temeinic instanţa a apreciat că faptele intimaţilor nu constituie infracţiuni, ci abateri disciplinare sau fapte aducătoare de prejudiciu petentului pentru care însă, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare împotriva acestora.
Prin urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul şi-l va obliga pe petiţionar la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul I.V.M. împotriva sentinţei penale nr. 30/ PI din 23 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3013/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3021/2008. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
