ICCJ. Decizia nr. 3265/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr.3265/2008
Dosar nr. 12050/30/200.
Şedinţa publică din 16 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 367/PI din 29 iunie 2007, Tribunalul Timiş a condamnat pe inculpatul B.P. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) şi alin. (3) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 71-64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., s-a constatat recuperat prejudiciul de 1800 lei.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 21 iunie 2004, urmare sesizării SC E. SA F.E. Făget cu privire la sustragerea a trei stâlpi tip SE 1-2 de pe racordul 20 KV-Topla, care făceau parte din componentele de reţele electrice, au fost găsiţi la locuinţa inculpatului trei asemenea stâlpi ce aveau caracteristici de tăiere ca şi cei sustraşi. Aceşti stâlpi erau introduşi în fundaţia casei inculpatului.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, prin Decizia penală nr. 24/A din 11 februarie 2008, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. c.) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 208 C. pen. şi a respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând, prin apărătorul său ales, casarea ambelor hotărâri atacate şi trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Timiş, iar, în subsidiar, a invocat temeiurile art. 3859 pct. 18, art. 17 şi art. 14 C. proc. pen., pentru motivele arătate în partea introductivă a hotărârii.
Recursul este fondat, însă prioritar pentru temeiul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 teza finală C. proc. pen.
Potrivit art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, printre altele, atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi, de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului.
Din examinarea hotărârii atacate, rezultă că, deşi investită cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) şi alin. (3) lit. c.) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 208 C. pen., formulată de apărătorul ales al inculpatului în şedinţa publică din 21 ianuarie 2008 şi reiterată în cursul dezbaterilor, instanţa de apel s-a pronunţat, în considerente, doar parţial asupra acesteia.
Astfel, instanţa a supus analizei, în considerente, doar legalitatea încadrării juridice a faptei în dispoziţiile art. 209 alin. (3) lit. c) C. pen., referitoare la reţinerea furtului calificat în raport de integrarea efectivă într-o reţea aflată sau nu în funcţiune a obiectului material al infracţiunii, omiţând a se pronunţa şi asupra legalităţii reţinerii în sarcina inculpatului a circumstanţelor agravante prevăzute de textul art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen.
Deşi din partea introductivă a hotărârii rezultă că cererea de schimbare a încadrării juridice nu a fost susţinută şi motivată oral cu privire la reţinerea celor două agravante, instanţa a fost investită în acest sens şi trebuia să se pronunţe, în integralitate, asupra cererii formulate de apărătorul inculpatului.
Procedând în acest mod, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unui mijloc de apărare al inculpatului, de natură a-i garanta interesele legitime în proces şi care ar fi putut atrage o altă soluţie în cauză, ceea ce impune admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului declarat de inculpat la Curtea de Apel Timişoara.
Evident că, cu ocazia rejudecării apelului declarat de inculpat, instanţa de apel urmează să examineze şi celelalte critici invocate de apelantul inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul inculpat B.P. împotriva deciziei penale nr. 24/A din 11 februarie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Casează Decizia penală atacată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de inculpat la instanţa de apel, Curtea de Apel Timişoara.
Admite cererea formulată de apărătorul desemnat din oficiu.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2441/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3269/2008. Penal → |
|---|
