ICCJ. Decizia nr. 4100/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4100/2008
Dosar nr. 354/46/2008
Şedinţa publică din 10 decembrie 2008
Asupra recursului, de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 92/ F din 14 octombrie 2008, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara A.P. Mărăşeşti, împotriva rezoluţiilor nr. 506/P/2007 din 28 martie 2008 şi nr. 395/II/2/2008 din 08 mai 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Piteşti a reţinut următoarele:
A.P. Mărăşeşti a formulat plângere împotriva rezoluţiilor nr. 506/P/2007 din 28 martie 2008 şi nr. 395/II/2/2008 din 08 mai 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul nr. 506/P/2007, privind pe magistraţii P.A.M., D.C. şi P.I., cercetaţi sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), reţinându-se că fapta nu există.
În motivarea plângerii, s-a arătat că, blocul nr. 1 din cadrul asociaţiei a fost lăsat fără căldură în iarna anilor 2007 - 2008, datorită relei - credinţe şi neglijenţei magistraţilor reclamaţi, care au pronunţat deciziile civile nr. 1405/ R din 28 septembrie 2007 şi nr. 179/ R din 08 februarie 2007, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, Constituţia României şi C.E.D.O.
În continuare, s-a precizat că fondul litigiilor care au făcut obiectul cercetării magistraţilor reclamaţi, precum şi consecinţele ce au decurs, urmare pronunţării soluţiilor contestate, detaliate, în extenso la dosar Curtea de Apel.
Din actele dosarului a rezultat următoarele:
Petiţionara A.P. Mărăşeşti, reprezentată de către l.E., în calitate de preşedinte, a formulat plângere penală, şi a solicitat cercetarea magistraţilor judecători P.A.M., D.C. şi P.I. din cadrul Tribunalului Argeş, pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În plângerea penală formulată ca şi în declaraţia dată la procuror, l.E. a susţinut că aceşti judecători au pronunţat Decizia civilă nr.1405/ R din 28 septembrie 2007 în dosarul nr. 1937/109/2007, hotărâre pe care a apreciat-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Organul de urmărire penală, după efectuarea actelor de premergătoare a constatat că infracţiunea de abuz contra intereselor persoanelor prevăzutăde art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), nu există şi, ca atare a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimaţilor magistraţi judecători.
Împotriva rezoluţiei adoptate de procuror, s-a formulat plângere de către petenta A.P. Mărăşeşti, reiterându-se aceleaşi aspecte cu privire la împrejurările care au declanşat litigiul de natură civilă.
Procurorul general adjunct, prin rezoluţia din 08 mai 2008, în dosarul nr. 395/II/2/2008, a respins, ca neîntemeiată, plângerea, reţinându-se că aspectele penale reclamate nu se confirmă, iar hotărârea pronunţată de cei 3 magistraţi, a reprezentat convingerea acestora în raport de probele administrate în cauză, fără a se evidenţia indicii cu privire la îndeplinirea cu rea-credinţă a atribuţiilor specifice funcţiei fiecăruia.
În urma examinării rezoluţiilor atacate instanţa de fond a constatat că plângerea petentei este neîntemeiată, rezoluţiile dispuse au fost legale şi temeinice, iar magistraţii au soluţionat cauzele pe baza probelor prezentate de părţi, iar în situaţia în care aceste hotărâri au fost nefavorabile petentei, aceasta avea posibilitatea corectării acestora pe căile legale de atac prevăzute de dispoziţiile procedurale în materie.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs petenta A.P. Mărăşeşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin înscrisurile depuse la dosar a reiterat criticile din plângerea penală şi plângerea adresată instanţei în baza art. 2781 C. proc. pen.
Examinând recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor preceda.
Instanţa de fond, în baza materialului probator aflat la dosarul cauzei, a apreciat în mod corect că intimatele magistraţi judecători P.A.M., D.C. şi P.I. în calitatea pe care o aveau, aceea de judecători la Tribunalului Argeş, au pronunţat deciziile şi au indicat considerentele care au stat la baza acesteia.
Pe de altă parte, deşi petiţionara a arătat, în concret, în ce constă vătămarea adusă intereselor sale, trebuie precizat că nu orice încălcare a dispoziţiilor procedurale cu ocazia desfăşurării activităţii de judecată a magistratului judecător, angajează răspunderea penală a acestuia, ci doar dacă se dovedeşte reaua - credinţă cu care acţionează acesta în scopul prejudicierii intereselor unei persoane, ceea ce nu este cazul în speţă, lipsind latura subiectivă/obiectivă a infracţiuni reclamată.
Eventualele încălcări ale dispoziţiilor procedurale cu ocazia soluţionării cauzei de către magistraţii judecători, pot fi criticate într-un cadru procesual adecvat, respectiv în faţa instanţei de control judiciar, instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea cauzei respective în calea de atac. în speţă, petiţionara, a avut calitatea de revizuent în dosarul în legătură cu care pretinde că s-au săvârşit faptele reclamate, astfel încât îşi putea valorifica susţinerile în faţa instanţei de control judiciar.
Astfel, apreciind că soluţia pronunţată în cauză este legală şi temeinică, văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. (3) din acelaşi cod, va obliga recurenta la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta A.P. Mărăşeşti, împotriva sentinţei penale nr. 92/ F din 14 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4097/2008. Penal. Lovirile sau vătămările... | ICCJ. Decizia nr. 4165/2008. Penal → |
|---|
