ICCJ. Decizia nr. 4226/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4226/2008
Dosar nr. 10729/1/2008
Şedinţa publică din 29 decembrie 2008
Deliberând asupra recursului, se constată:
Prin încheierea din Şedinţa publică din data de 17 decembrie 2008, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală, în baza art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a inculpatului A.B.G. motivat de faptul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea sa de libertate, cauza aflându-se în etapa primului grad de control jurisdicţional.
În termen legal, inculpatul a exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând măsura dispusă pentru netemeinicie, din moment ce este infractor primar, se află ocazional în România iar cantitatea de cannabis pe care a introdus-o în ţară era destinată consumului propriu.
Examinând criticile în raport cu actele şi lucrările cauzei, încheierea atacată, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform dispoziţiilor art. 386 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru cele ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.
Prin încheierea nr. 19 din camera de consiliu de la data de 12 martie 2008, Tribunalul Iaşi a admis propunerea D.I.I.C.O.T. – S.T. Iaşi şi în baza art. 1491 C. proc. pen., a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, a inculpatului A.B.G., măsură ce a fost prelungită succesiv sub aspectul infracţiunilor prevăzută de art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, motivat de faptul că, în data de 10 martie 2008, acesta a introdus în ţară cantitatea de 294,5 gr. cannabis.
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 613 din 20 octombrie 2008, Tribunalul Iaşi, secţia penală, i-a aplicat o pedeapsă, de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, reţinându-i-se circumstanţele atenuante constând în conduita preprocesuală şi lipsa antecedentelor penale.
Totuşi, în raport cu amploarea deosebită a acestui gen de infracţiuni, pericolul social concret şi abstract care afectează sănătatea publică s-a apreciat că este necesară executarea pedepsei în regim de detenţie.
Pe de altă parte, inculpatul mai este cercetat într-o altă cauză, pentru trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Circumstanţele personale invocate de către inculpat în recurs au fost avute în vedere de către instanţa de fond la individualizarea pedepsei în conformitate cu criteriile instituite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi în niciun caz nu modifică temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Fiind întrunite şi celelalte cerinţe legale instituite de art. 148 lit. f) şi art. 136 C. proc. pen., just a apreciat instanţa de prim control judiciar că se impune măsura preventivă, inculpatul fiind cărăuş al drogului pe ruta Germania - România, cum singur a şi recunoscut cu ocazia judecăţii în fond.
Ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.B.G. împotriva încheierii din 17 decembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 01556/99/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 decembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 4169/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1023/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
---|