ICCJ. Decizia nr. 4023/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4023/2008
Dosar nr. 10084/1/2008
Şedinţa publică din 4 decembrie 2008
Deliberând asupra cauzei, se reţine:
Prin încheierea din Şedinţa publică din 24 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor D.Z. şi D.S., pe considerentul că se menţin temeiurile care au determinat arestarea preventivă şi nu a intervenit elemente noi care să impună punerea lor în libertate.
În termen legal, a exercitat calea ordinară de atac inculpatul D.S., care a criticat măsura instanţei de apel pentru netemeinicie, din moment ce a avut o atitudine sinceră, a oferit informaţii importante necunoscute de către organele de cercetare, nu are antecedente penale, fiind suficientă perioada de 9 luni de când este privat de libertate, cauza aflându-se deja în al doilea ciclu procesual.
Examinând criticile în raport cu actele şi lucrările cauzei, încheierea recurată, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.
Prin încheierea nr. 5 adoptată în Camera de consiliu din data de 14 martie 2008, Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, a admis propunerea D.I.I.C.O.T. – B.T. Mehedinţi şi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor D.S. şi D.Z. pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 14 martie 2008 şi până la 11 aprilie 2008 inclusiv, măsură ce a fost prelungită şi menţinută succesiv în cursul urmăririi penale şi a judecăţii în fond a cauzei.
Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 368 din 7 octombrie 2008, a reţinut că inculpaţii, în perioada 2005 - 2006, împreună cu alte persoane, au pus bazele unui grup organizat cu scopul de a introduce ilegal în ţară, din Serbia, ţigări de contrabandă, pe care ulterior le-au comercializat ilegal.
Activitatea lor infracţională s-a desfăşurat în condiţiile în care erau judecaţi într-un alt dosar, exact pentru acelaşi gen de fapte, de către Tribunalul Caraş-Severin.
Din nou, în toamna anului 2007, inculpaţii au pus bazele unui grup organizat, atrăgând şi alte persoane, organizând şi introducând ilegal în ţară, prin intermediul unui cetăţean sârb, cantităţi însemnate de ţigări, cu barca pe Dunăre. Iniţial, ţigările erau aduse pe Dunăre în locuinţa inculpatului D.Z., de aici fiind preluate şi transportate cu autoturismul în Turnu-Severin, Motru, Craiova, etc.
Reţinând vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea faptelor, inculpatul D.S. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, iar inculpatul D.Z. la 3 ani închisoare, deducându-se prevenţia începând cu data 13 martie 2008 la zi, şi menţinându-se starea de arest a lor.
Măsura preventivă a inculpatului a fost luată în considerarea faptului că inculpaţii nu au înţeles să-şi întrerupă activitatea infracţională deşi se aflau în situaţia judecării pentru acelaşi gen de fapte pe rolul Tribunalului Caraş Severin, dar şi a gravităţii şi naturii faptelor lor, prevăzute şi incriminate de dispoziţiile art. 270 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003.
Apreciindu-se că în raport cu dispoziţiile art. 136 şi ale art. 148 alin. (1) lit. c), d) şi f) C. proc. pen., singura măsură care să asigure desfăşurarea în condiţii optime a procesului este privarea de libertate a inculpaţilor, mai ales că era absolut necesară pentru întreruperea activităţii lor infracţionale.
Activitatea lor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, mai ales că inculpatul D.Z. îşi amenajase un adevărat miniport în gospodăria situată pe malul Dunării, dar în acelaşi timp creează şi un sentiment de insecuritate pentru relaţiile comerciale corecte şi mai ales în rândul agenţilor economici de bună credinţă, încurajând comerţul „la negru", fără plata taxelor legale şi a impozitelor către bugetul statului.
De altfel, pericolul prezentat de faptele inculpatului a fost reflectat de pedepsele privative aplicate de prima instanţă.
Justificările inculpatului referitoare la conduita bună şi cooperarea sa cu organele judiciare nu micşorează impactul negativ al faptelor lor în rândul comunităţii locale şi nici nu diminuează gradul de responsabilizare a acestuia, dovada cea mai elocventă constituind-o continuarea activităţii infracţionale deşi fuseseră cercetaţi penal de organele de urmărire penală şi se aflau în curs de judecată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin.
Soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.S. împotriva încheierii de şedinţa din data de 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, în dosarul nr. 2652/101/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3988/2008. Penal. Infracţiuni la legea... | ICCJ. Decizia nr. 4061/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
